Citiți continuarea
Pe o suprafață de peste 1.000 m2, publicul este invitat, până pe 25 august, să viziteze șapte săli tematice, în care sunt puse în valoare peste 150 de obiecte științifice și etnografice, opere de artă și alte creații audiovizuale, într-o scenografie sofisticată și intimă.
„Miza este să încercăm să definim visul din mai multe puncte de vedere, combinând perspective istorice, neuroștiințifice și psihanalitice”, explică Yoann Cormier, manager de proiect pentru expoziția „Le temps d’un rêve”.
Undeva sus, o proiecție uriașă care poate fi văzută pe tot parcursul expoziției sugerează forme fantasmagorice care ar trebui să ilustreze visul, pe fondul sonor al unei muzici suave, pentru ca vizita să fie mai captivantă.
Vedeta expoziției pare să fie o caracatiță filmată în 2019 în timpul somnului. „Heidi”, crescută de biologul american David Scheel, se camuflează în funcție de mediu, schimbându-și culoarea. „Sunt reacțiile sale dictate de scenariul unui vis?”, scrie pe plăcuța de prezentare.
Într-un laborator de neuroștiință reconstruit, un aparat impunător de măsurare din anii ’50 ilustrează munca neurobiologului francez Michel Jouvet (1925-2017). În timp ce observa pisicile dormind, omul de știință a definit pentru prima dată termenul de „somn REM”, o fază în care corpul devine amorf, în timp ce creierul prezintă o activitate electrică intensă.
În același timp, o serie de mărturii audiovizuale ale „visătorilor lucizi”, persoane care sunt conștiente că visează, ne reține atenția.
Cheile viselor
În prezent, specialiștii consideră că visele, inclusiv coșmarurile, acționează ca „regulatori emoționali” în raport cu „încărcăturile emoționale intense” pe care le trăim cu toții zilnic, potrivit d-lui Cormier.
În continuare, o expoziție de obiecte ritualice străvechi, cum ar fi suporturi africane sau chinezești pentru gât, o placă de lemn Kanak decorată și o impunătoare mască colorată din Papua Noua Guinee, ne reamintesc că visul a fost văzut și ca „o poartă între două lumi ”, un mijloc de comunicare între cei vii și cei morți, între ființele umane și cele non-umane.
În vitrinele muzeului sunt expuse, de asemenea, „chei ale viselor”, mici lucrări scrise care oferă o interpretare a viselor, precum o ediție a cheii ducelui de Zhou ( anul 1.000 î.Hr.) și cheia savantului islamic Muhammad Ibn Sirin (654-729).
Un interpret de vise îi va distra deopotrivă pe tineri și pe bătrâni. Dispozitivul, asistat de inteligența artificială, înregistrează mai întâi vocea vizitatorului, care este invitat să își povestească unul dintre visele sale într-un microfon. Confesiunea este apoi transformată într-o animație onirică, afișată pe un ecran.
Expoziția anterioară „A nos amours” de la Muzeul Confluențelor a atras aproximativ 456.000 de vizitatori între octombrie 2023 și vara anului 2024.
Traducere de Marco Mitrache, după articolul publicat de France24
Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională