Înainte de a ajunge pe malul lacului Jacko, la vest de Munții Stâncoși canadieni, trebuie să prezinți legitimația la prima barieră unde un angajat oprește vehiculul, apoi să parcurgeți un drum strâmt până la o a doua barieră. Aici nu am fost opriți, dar o angajată s-a grăbit să filmeze numărul de înmatriculare. Locul este folosit pentru demonstrații de către activiștii de mediu. Printre aceștia se numără și April Thomas, nativă americană, care a venit din comunitatea Secwépemc, situată la aproximativ o sută de kilometri de aici.
De-a lungul drumului care duce la lac, un șanț imens a fost săpat în coasta dealului, iar o duzină de utilaje de construcții sunt ocupate să îngroape țevile uriașe care vor transporta petrolul din nisipurile bituminoase din Alberta până la Vancouver, de-a lungul a peste 1000 de kilometri. Extinderea Trans Mountain, un proiect deținut de guvernul federal al Canadei, va crește fluxul de petrol de la 300.000 la 890.000 de barili pe zi.
Pământ sacru
Înfășurată într-un pulover gros – vântul de toamnă îi aduce lacrimi de frig în ochi – April coboară din camionetă. Lacul Jacko, o întindere de apă liniștită, se întinde în spatele ei; norii joși și gri dau un caracter mistic dealurilor din jur. ,,De fiecare dată când sunt aici, mă simt bizar… Oameni din toată țara veneau aici pentru a cere răspunsuri sau îndrumări de la Creator și de la strămoși”, murmură lidera Primei Națiuni Secwépemc de la Canim Lake.
Pentru comunitatea Secwépemc, care trăiește în așezări răspândite pe o mare suprafață din Munții Stâncoși din Columbia Britanică și al cărui teritoriu se întindea pe o suprafață și mai mare înainte de colonizare, acest loc este sacru. ,,Pentru noi, este un sanctuar, ca o biserică. Ar trebui să ne putem respecta propriile noastre legi, care ne interzic să distrugem apa sau pământul. Dar ei nu ar putea face asta niciodată, pentru că tot ceea ce fac ei, distruge tot ceea ce noi considerăm sacru…”, critică băștinașa comunității Secwépemc.
,,Ei” înseamnă compania de stat Trans Mountain, administrator al oleoductului, care funcționează din 1953. În 2018, statul a preluat obiectivul pentru 4,5 miliarde de dolari și a continuat proiectul de extindere. Compania, care nu a răspuns la solicitarea RFI, afirmă pe site-ul său că a consultat populațiile autohtone pe această temă, așa cum prevede legea, și anume consiliile de formațiuni, structuri de conducere a căror creare a fost impusă prin Legea pentru indieni.
,,La fel ca societatea canadiană, popoarele autohtone nu sunt monolitice. Liderii aleși de comunități în conformitate cu Legea indienilor nu sunt recunoscuți de toată lumea, de unde și opiniile diferite cu privire la acest proiect”, explică Sébastien Brodeur-Girard, profesor la Université du Québec en Abitibi-Temiscamingue și specialist în guvernanța națiunilor băștinașe.
Oportunitate economică
Însă nu toată lumea se opune extinderii conductei, care ar trebui să fie finalizată anul acesta. În Calgary, un grup speră să răscumpere infrastructura pentru a distribui veniturile generate către cele 129 de comunități autohtone aflate de-a lungul traseului.
Din biroul său, Stephen Mason observă priveliștea de deasupra turnurilor din centrul de afaceri al capitalei economice a provinciei Alberta, care s-a îmbogățit datorită petrolului extras din nisipurile bituminoase.