Nu doar politicienii români sunt obsedați de impozitele mici plătite de companiile multinaționale. Ieri, un studiu realizat de OECD pe tema impozitării efective a companiilor multinaționale ajunge la concluzia că și unele state care au o impozitare relativ ridicată pentru companii se pot transforma în „paradisuri fiscale”.
OECD a analizat 220 de țări și jurisdicții fiscale, în perioada 2017-2020, iar companiile studiate sunt multinaționale, cu o cifră de afaceri mai mare de 750 milioane de euro.
Rezultatul studiului este că mai mult de jumătate din profiturile obținute sunt impozitate la rate mai mici decât cele din statul în care este înregistrată compania. Mai precis, companiile incluse în analiza OECD au realizat un profit total de 6.000 miliarde de dolari, iar 13% din profit a fost taxat la o rată efectivă de sub 5%.
Totodată, 23% din companii au plătit impozit pe profit la o rată efectivă cuprinsă între 5 și 15%, iar majoritatea profiturilor obținute de multinaționale sunt taxate cu niveluri cuprinse între 15% și 30%. Ceea ce arată că situația este destul de diferită, în sensul că există și o taxare redusă a impozitului pe profit, într-o proporție de 13%, așa după cum se aplică și cote de taxare de până la 30%.
Cum este posibil ca în unele situații cota de impozitare a profitului să coboare până la 5%? Explicațiile sunt destul de clare. Unele companii încheie acorduri cu guvernele pentru obținerea unui tratament fiscal special, altele obțin o serie de facilități fiscale atunci când demarează investiția și în fine mai este și situația acordării prin legislație a unor credite fiscale companiilor care investesc sau lucrează în domenii importante pentru economie.
Cazul Apple este ultra-cunoscut. În anul 2016, Comisia Europeană a desființat înțelegerea financiară dintre fiscul din Irlanda și compania americană. Conform aranjamentului fiscal, Apple a plătit o cotă de impozit de 1%, în timp ce nivelul standard era în Irlanda de 12,5%.
În luna septembrie a.c., instanța supremă a Uniunii Europene a decis că scutirile fiscale acordate de guvernul belgian companiilor multinaționale constituie o schemă ilegală de ajutor de stat. Și ca atare a fost anulată.
Raportul publicat de OECD arată că există un decalaj între profiturile realizate de companiile multinaționale și activitatea economică reală de pe piețe. În medie, cifra de afaceri per angajat este de 1,7 milioane de dolari în zonele cu impozite reduse, precum Bahamas, Bermuda, Insulele Virgine Britanice, Jersey, Luxemburg sau Mauritius față de 290.000 de dolari, atât cât este media în alte state membre, ceea ce arată o orientare a companiilor către așa-numitele paradisuri fiscale.
Decalajul de investiții nu ar trebui să ne surprindă. În fond, una dintre condițiile pe care le caută companiile este cea referitoare la taxe reduse. Orice firmă își propune să investească în jurisdicții fiscale în care taxele și impozitele sunt mici. Dacă la fiscalitatea redusă se adaugă și scheme de ajutor de stat atunci investitorii pot fi chiar mulțumiți. De fapt, guvernele concurează între ele pentru atragerea companiilor, atât atunci când stabilesc cote reduse de impozitare, cât și atunci când decid să acorde credite fiscale sau facilități.