Restructurarea administrației de stat ar trebui să ia în calcul inclusiv schimbări la nivelul agențiilor de stat sau eventual desființarea unor agenții guvernamentale. Din acest punct de vedere, înființarea unei noi agenții nu este deloc o idee bună.
Se aduce ca argument faptul că Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) face parte dintr-un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență. Totuși, cine are curiozitatea să citească jalonul cu numărul 439 va vedea că PNRR nu vorbește despre înființarea unei agenții specializată, ci doar despre o serie de modificări legislative care să consacre, de exemplu, separarea funcției de reglementare de funcția de proprietate.
Așadar, ar fi fost mai simplu să se facă o schimbare de legislație, numai că guvernul a preferat ca ajustarea legislației să fie însoțită de înființarea agenției AMEPIP. O agenție care, în esență, ar trebui să implementeze principiile guvernanței corporative la întreprinderile publice și, totodată, să monitorizeze și să evalueze performanțele economice ale companiilor de stat.
În acest punct, apare o primă dilemă. Legislația specifică înființării AMEPIP arată că, de fapt, companiile de stat vor rămâne în subordinea autorității publice tutelare. În această situație, atribuțiile noii agenții se vor suprapune cu cele ale autorității tutelare. Adică, și agenția și ministerul de profil vor urmări performanțele companiilor din subordine și vor dori să numească sau să revoce administratorii sau membrii Consiliului de administrație. Dacă viziunile sau interesele vor fi diferite între instituția tutelară și agenția de monitorizare a întreprinderilor publice este foarte posibil să avem blocaje în luarea deciziilor.
Cert este, însă, că prin noua agenție, statul dublează atribuțiile instituțiilor care au în subordine companiile publice. Și pentru ca agenția să poată funcționa îi oferă atât un număr de angajați, cât și surse de finanțare.
Astfel, AMEPIP va avea un număr de 88 de angajați plus demnitarii și cabinetele acestora. Finanțarea agenției se va face prin alocarea a 0,1% din veniturile companiilor publice plus 30% din amenzile pe care agenția le va aplica. De ce ar trebui să dea amenzi agenția? Pentru neîndeplinirea cu rea-credință a indicatorilor de performanță. Oare nu putem vedea aici un conflict de interese între o agenție care se finanțează din amenzile pe care le aplică exact celor pe care îi controlează?
Este evident că multe dintre companiile de stat au nevoie de îmbunătățirea guvernanței corporative. Exemplele din ultimii ani sunt nenumărate. De la numirile în Consiliile de administrație, criteriile folosite și persoanele recrutate, până la indicatorii economici obținuți de companiile de stat, totul poate fi revizuit.
De-a lungul timpului, s-au încercat tot felul de metode. În urmă cu aproape două decenii, s-a vorbit mult despre managementul privat, mai târziu, s-a trecut la recrutarea managerilor la companiile de stat de către mai multe firme private. Nu a durat mult până când head-hunterii privați au înțeles că una recrutează ei și alta numesc ministerele de resort. În felul acesta, sistemul de selecție privat s-a stins de la sine.
Acum, se va înființa o agenție care își va dubla atribuțiile cu cele ale ministerelor.