Citiți continuarea
Este bine de știut că acest procent de 93% de îndatorare publică, a fost deja atins încă din 2023. De atunci și până acum, acest nivel nu s-a schimbat. Dar, analiștii FMI observă că nu există nicio tendință de diminuare, motiv pentru care, până la sfârșitul deceniului, ei se așteaptă ca datoria publică să acopere 100% din Produsul Intern Brut mondial.
Dacă ar fi să comparăm, datoria privată a gospodăriilor și a societăților private nefinanciare, reprezenta la finele lui 2023, exact 146% din PIB-ul mondial, potrivit datelor instituției.
Situația este mai rea decât ne-am fi așteptat, a explicat o responsabilă a FMI.
Între timp, în Franța au loc ample discuții privind bugetul public, o adevărată acrobație prin care se încearcă reducerea deficitului public. Parisul înregistrează o datorie de circa 3.300 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 111% din PIB-ul francez, în timp ce, iată, planeta întreagă se afundă sub colosala datorie publică, după cum observă Fondul Monetar Internațional.
Comparativ cu anul 2019, deci înainte de pandemie, creșterea este semnificativă: un plus de 10%, după care, criza sanitară a dus la o explozie a cheltuielilor guvernamentale în cele mai multe state din lume.
Cum poate fi explicată situația actuală?
Au crescut cheltuielile publice și au fost anticipate datorii mult prea optimiste, spune FMI.
Banca Mondială susține, de partea sa, că undeva la circa 40 de state se regăsesc, la ora actuală, într-o criză ori se află pe punctul de a intra într-o criză, din cauza costurilor generate de împrumuturile făcute. Într-un scenariu pesimist, datoria publică mondială ar putea urca până până la 115% a PIB-ului mondial, în următorii 3 ani.
Guvernele sunt presate să finanțeze subiecte critice: îmbătrinirea populației, sectorul medical, tranziția ecologică și apărarea. Toate acestea au dus la creșterea ievitabilă a cheltuielilor publice.
În paralel, unele datorii ascunse – cel mai adesea care au legătură cu societăți publice – au îngreunat bilanțul financiar.
Acum, chiar dacă diverse state au anunțat deja că vor opera modificări bugetare, chiar și așa ele nu vor permite stabilizarea datoriei publice și cu atât mai puțin să o reducă. Iar asta chiar dacă toate măsurile vor fi puse în practică.
Unele mari economii, după cum este cazul Statelor Unite și a Chinei, înregistrează o creștere a datoriei și nu dau niciun semn că ar dori să inverseze tendința, atenționează FMI.
De fapt, pentru a permite o reducere reală a datoriei publice, ar fi necesară o consolidare fiscală cu 3,8% din PIB, în fiecare an, până la sfârșitul deceniului și nu de 1% cât este luat în calcul în acest moment, explică FMI.
În Statele Unite, deficitul bugetar se apropie anul acesta la 2.000 de miliarde de dolari, adică, 6% din PIB. Datoria publică depășește 34.000 de miliarde de dolari, adică, 125% din PIB-ul american.
Datoria Chinei ajunsese, în 2023, la 83% din PIB (comparativ cu 77% în 2022), conform FMI.
Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională