Publicitate
Citiți continuarea
Aceasta, după ce anul trecut, guvernul a terminat cu un deficit de peste 9% potrivit datelor publicate de Eurostat. Bucureștiul s-a angajat să reducă acest deficit cu 2 puncte procentuale în anul 2025, dar cifrele de pe primul trimestru nu indică atingerea acestui obiectiv.
De partea sa, Ministerul Finanțelor a comunicat că deficitul bugetar înregistrat conform metodologiei „cash” a fost de doar 8,65% din PIB. Instituția a dat asigurări că se va încadra în ținta de deficit convenită cu Uniunea Europeană pentru anul 2025. Ce înseamnă acest nivel al deficitului ? Și care sunt soluțiile de redresare? Ovidiu Nahoi l-a întrebat pe economistul Adrian Corirlașu, președintele asociației CFA Romania.
”La cum arată evoluția în primele luni ale anului, vedem o creștere a presiunii asupra bugetului și probabil, dacă extrapolăm, ajungem la peste nouă la sută din PIB deficit pe cash în anul acesta, deci semnificativ mai mare decât cel din anul anterior . Și cum economia mai degrabă stagnează decât crește, nu ne putem aștepta la o creștere mare a veniturilor la buget”.
Economistul nu crede că un acord cu FMI reprezintă o soluție, cel puțin în monentul de față.
El soune că FMI intervine doar în țările aflate în criză . În plus, România este oarte a Uniunii Europene. ”Deci, înainte să ajungem la Fondul Monetar, trecem și pe la Comisia Europeană și probabil împreună cu Comisia am merge la FMI. Un asemenea exemplu a fost Grecia și noi, în acordul precedent. Dacă am avea nevoie – și să sperăm că nu – Comisia are bani să ne finanțeze”.
Soluțiile sunt binecunoscute, spune Adrian Codirlașu. Trebuie să reducem cheltuielile publice, să facem economie pe cheltuieli, dar și să creștem veniturile. Totuși, spun eel, o majorare de taxe, s-ar putea să înceapă chiar de la mijlocul anului în curs.
L-am întrebat pe președintele CFA România ce părere aredespre discuțiile privind o devalorizare controlată de Banca Națională a monedei naționale?
”Avem ultima treaptă de rating, investment grade și toate cele trei agenții au menționat, au avertizat că riscăm să fim degradați. Au schimbat calificativul la negativ de la de la neutru. Ce înseamnă asta? Statistic vorbind, 30 la sută șanse ca în următorul an să fim degradați.
Dacă ne gândim că toate trei ne-au schimbat acest calificativ și mai mult nevoia să vină înainte de raportul programat, am ridicat șansele poate la 40 la sută”. Este scenariul de risc.
Am putea vedea în acest caz o depreciere, pentru că anumiți investitori instituționali, cum sunt fonduri de pensii, fonduri de investiții și companii de asigurări străine, care investesc în România vor pleca, indiferent de ce randamente oferă România. Aceasta va însemna dobânzi mai mari și, implicit, cerere mai mare de euro pe piață, Curs al leului care merge în sus”.
Codirlașu amintește căa fost și un semnal de la banca centrală privind o flexibilitate mai mare în a doua parte a anului.
”Acum, inflația s-a mai redus, a intrat sub 5. De când a început războiul din Ucraina, cu prețurile la energie extrem de mari, leul fost folosit ca și ancoră inflaționistă, deci s-a menținut cursul fix.