Trebuie spus că tichetele de masă sunt unul dintre cele mai populare beneficii extrasalariale pentru angajații români. Ele sunt profitabile atât pentru companii, cât și pentru salariați. Tichetele de masă beneficiază de o scutire de la plata contribuțiilor sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale, cea de asigurări sociale de sănătate și contribuția pe muncă, ceea ce face ca angajatorii să vadă în aceste tichete un mijloc eficient prin care reduc costurile pe muncă.
În ceea ce îi privește pe salariați, aceștia s-au obișnuit să folosească tichetele. Este adevărat că în 25 de ani tichetele de masă au evoluat mult. Inițial, ele au fost introduse pentru a oferi angajaților posibilitatea de a utiliza un tichet pe zi pentru servirea mesei. De altfel, exista o restricție legală, respectiv se putea folosi doar un tichet pe zi. În timp, lucrurile s-au schimbat. Mai întâi, nu s-a mai controlat numărul de tichete utilizate. Apoi, ele au fost acceptate și în marile rețele comerciale, nu doar în cantine și restaurante. Au urmat derogări de la prevederile legale care spun că tichetele de masă pot fi folosite doar pentru achiziționarea de produse alimentare. Marile rețele comerciale și micile magazine acceptă în multe cazuri plata băuturilor alcoolice sau țigărilor cu tichete de masă.
A fost o evoluție naturală, care a plecat de la consumatori și care a fost adoptată de comercianți. Dar, cele mai mari progrese au fost migrarea pe carduri specializate și extinderea remarcabilă a rețelelor de magazine care acceptă tichete. Astăzi, cardurile cu tichete de masă se pot folosi în multe magazine de proximitate.
Tichetele de masă sunt utilizate, conform declarațiilor reprezentanților organizației patronale a hotelurilor și restaurantelor, de trei milioane de salariați. Ideea premierului Ciolacu este eronată din mai multe puncte de vedere. În primul rând, economic vorbind înlocuirea tichetelor de masă cu sume de bani ar fi o greșeală. O parte din tichete continuă să fie folosite conform cu scopul lor inițial, adică pentru a mânca zilnic în unități de alimentație publică. În felul acesta, sectorul este susținut. Dacă tichetele se vor înlocui cu bani este foarte posibil ca o parte din consumatori să se orienteze către alte produse și să renunțe la servirea mesei în restaurante.
În al doilea rând, premierul Ciolacu a declarat că vrea să înlocuiască tichetele cu sume în bani pentru că „firmele care emit aceste tichete au ajuns la un comision destul de mare: 3% la emitere și 3% la colectare”. Premierul face în acest caz o dublă greșeală. O dată pentru că informațiile pe care le are nu sunt corecte, în sensul că nivelul comisioanelor de care vorbește Marcel Ciolacu este exagerat.
Mai grav, premierul Ciolacu judecă profitabilitatea unor companii din sectorul privat. A devenit aproape o obsesie a acestui guvern. Ba, cifra de afaceri este prea mare și profitul prea mic, ba se abuzează de optimizarea fiscală, ba comisioanele practicate de emitenții de tichete de masă sunt prea mari.
Este revoltătoare superficialitatea cu care demnitari de rang înalt judecă mediul de business. Fără să fi creat ei înșiși un loc de muncă, fără să știe intensitatea concurenței din domeniile despre care vorbesc, fără să țină seama de investițiile făcute de companii și fără să înțeleagă specificul unor ramuri economice care lucrează cu rate reduse ale profitului.