În documentul consultat de publicația cursdeguvernare.ro, reprezentanții Ministerului Finanțelor atrag atenția că mecanismul de majorare a salariilor prin procese trebuie stopat urgent, în caz contrar se va ajunge la sume de plată exorbitante și chiar la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese.
Cum s-a ajuns aici? În urmă cu câțiva ani, mai mulți consilieri de probațiune au câștigat în instanță majorarea valorii de referință sectorială de la 485 la 605 lei, adică un plus de aproximativ 25%.
Ați auzit până acum de consilier de probațiune? Probabil că nu, dar să spunem că un consilier de probațiune are ca job elaborarea unor planuri pentru reabilitarea comportamentală a infractorilor și reducerea riscului de recidivă. Practic, acești consilieri lucrează cu infractori și încearcă să găsească soluții, împreună cu aceștia, familiile și prietenii lor, astfel încât cei pedepsiți să nu recidiveze.
Instanța le-a oferit unor consilieri de probațiune o creștere a valorii la care se calculează salariul cu 25%, începând cu anul 2018 până în prezent. Dar, trebuie spus că salariul net al unui consilier era de 5.000 lei pe lună.
În același timp, decizia instanței în favoarea unor consilieri de probațiune a deschis o adevărată cutie a Pandorei. Magistrații au acționat în virtutea unei logici simple: și ei ca și consilierii de probațiune fac parte din familia ocupațională „Justiție” și pe cale de consecință au dreptul la o creștere a salariilor cu 25%. Cu precizarea că judecătorii aveau salarii de cinci ori mai mari decât consilierii de probațiune. Nu a contat. O cohortă de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat și personal conex au câștigat în instanță foarte rapid hotărâri prin care le creșteau salariile cu 25%, începând cu decembrie 2018 până la zi.
Rezultatul bugetar se vede în documentul publicat de cursdeguvernare.ro. În total, s-a ajuns la datorii ale bugetului, în contul creșterii salariilor ce vor trebui plătite retroactiv, în sumă de 16 miliarde de lei, din care 10,6 miliarde reprezintă majorarea salarială cu 25%, iar 5,4 miliarde de lei s-au strâns în contul dobânzilor penalizatoare și a recuperării inflației.
Nu este singurul caz de creștere a salariilor în instanță. Și profesorii au acționat la fel, este adevărat că la alt nivel de sume. De altfel, și acum bugetul plătește eșalonat bani în contul unor hotărâri judecătorești vechi de ani de zile.
Sunt trei lucruri strigătoare la cer. Primul: se poate considera că este un conflict de interese atunci când un judecător decide să crească salariile colegilor de breaslă? Al doilea: cât de mult vor dezechilibra bugetul de stat modalitățile de creștere ale salariilor bugetare prin instanțe? Și al treilea: au magistrații un alt rang decât simplii cetățeni?
Iar lucrurile nu se opresc aici. Cursdeguvernare.ro scrie că magistrații vor în continuare bani. Respectiv, cer daune morale pentru că își desfășoară activitatea în instanțe și parchete în condiții ce le afectează sănătatea și, de asemenea, cer acordarea unor sume în contul posturilor vacante. De exemplu, vor să primească echivalentul salariilor celor aflați în concediu de îngrijire a copilului, pentru că preiau și munca magistraților aflați în concediu.