Mai mult decât dublu și nu suntem la jumătatea anului, ci doar după cinci luni. Evoluția deficitului bugetar este îngrijorătoare din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, pentru că instituțiile publice fac eforturi pentru a scădea inflația: Banca Națională a României crește dobânzile și urmărește lichiditatea sistemului bancar, Guvernul a adoptat prin ordonanță o schemă de reducere a prețurilor la câteva produse alimentare de bază. În schimb, un deficit mare este generator de inflație.
Pe de altă parte, România este într-o situație complicată, din punctul de vedere al finanțelor publice. Se află sub procedura de deficit excesiv, a convenit cu Comisia Europeană un traseu de reducere a deficitului, dar anul acesta atingerea țintei de 4,4% din PIB este sub un mare semn de întrebare. O ratare a nivelului de deficit asumat prin legea bugetului va zdruncina serios credibilitatea guvernului în fața Comisiei Europene și a agențiilor de rating.
Desigur, nu este totul pierdut. Avântul luat de deficitul bugetar în primele cinci luni poate fi temperat până la sfârșitul anului. Numai că evoluția deficitului este atipică, în sensul că în majoritatea anilor deficitul creștea în ultimele două luni, atunci când statul se hotăra să plătească facturile mari către mediul economic.
Acum, în primele cinci luni ale anului, deficitul a explodat și nu există nicio garanție că va putea să reintre în parametrii asumați prin legea bugetului de stat.
Care sunt cauzele unui deficit bugetar atât de serios după doar primele cinci luni? Să privim din nou cifrele mari. Prin buget, Ministerul Finanțelor a anticipat că veniturile anuale vor crește cu 14% față de anul 2022, iar cheltuielile vor avea un salt de numai 10%, față de anul precedent. Prin această construcție bugetară se realiza un fapt demn de menționat: veniturile creșteau mai repede decât cheltuielile, un lucru esențial pentru o economie care își propune să reducă deficitul bugetului și implicit să controleze gradul de îndatorare.
Ce s-a întâmplat în realitatea economiei românești în perioada ianuarie-mai 2023? Vedem în datele execuției bugetare publicate ieri. Respectiv, în primele cinci luni, veniturile au crescut cu 10%, iar cheltuielile cu 17%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ceea ce ne arată că realitatea este exact invers față de ce își propunea bugetul, adică ritmul de creștere al cheltuielilor este mai rapid decât cel al veniturilor.
Concret, veniturile au crescut doar cu 10%, iar un avans cu 14% ar fi însemnat un plus de șapte miliarde de lei. Cheltuielile au crescut cu 17%, iar dacă ar fi fost un avans de numai 10% ar fi însemnat o reducere a cheltuielilor cu 15 miliarde de lei. O primă concluzie este că față de nivelul din legea bugetului, Ministerul Finanțelor a încasat mai puțin cu șapte miliarde de lei și s-au cheltuit mai mult cu 15 miliarde de lei. De aceea, deficitul bugetar a explodat.
Desigur, bugetul nu funcționează neapărat după regula de trei simplă. Adică, nu înseamnă neapărat că dacă după cinci luni situația bugetului este foarte proastă va rămâne la fel întregul an.