Proiectul a pornit de la trei nevoi sau trei perspective asupra impactului dezinformării. Pe de o parte, este perspectiva Asociației Alternative Sociale, care este cea a organizației care luptă pentru drepturile omului și a văzut dezinformarea ca un factor care amenință exercitarea drepturilor omului. Din perspectiva Asociației Internațională a Jurnaliștilor Români, tema dezinformării vine ca o amenințare, pe de o parte la breasla jurnaliștilor.
Din ce în ce mai mult vedem canale media care se abat de la rigorile acestei profesii și care folosesc dezinformarea ca o modalitate de a-și atinge obiective financiare. Din perspectiva Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională, e o chestiune care ține de educația pentru viitor a tinerilor. Pentru că un copil trebuie să știe să-și aleagă, să verifice subiectele, sursele, să verifice aceste informații pe baza căruia lucrează sau ia decizii pentru școală sau pentru viața personală.
Care au fost întrebările profesorilor implicați în proiect?
În cadrul celor zece întâlniri cu cadrele didactice au fost niște schimburi de idei și întrebări foarte viguroase. Pe profesori îi interesează cum să identifice și cum să reacționeze ei înșiși în primul rând la dezinformare. Era un interes cât se poate de personal, dar pe care ei, fără îndoială, ulterior l-au transmis către elevii cu care au lucrat în cadrul proiectului. Există o preocupare semnificativă a profesorilor vizavi de întrebarea: Eu cum îmi dau seama că un subiect este tratat corect sau sunt victima unei dezinformări și cum trebuie să reacționez? Asta este a doua întrebare și denotă cumva un sentiment de responsabilitate pe care și noi am vrut să-l transmitem la rândul nostru.
Nu e doar important să îți dai seama că o anumită sursă transmite informații greșite sau false. E important și ce faci cu momentul respectiv. Și un prim lucru pe care poți să-l faci este să nu dai mai departe informații despre care tu însuți nu ai făcut o serie de diligențe pentru a verifica informația respectivă.
Sunt mulți elevi victime ale dezinformării, ale fake news-ului, mai ales că mulți dintre ei vor avea vârsta la care pot vota, iar anul acesta sunt patru rânduri de campanii electorale.
Elevii sunt preocupați sau sunt atrași de informația care este livrată scurt, rapid și nu au răbdare. Nu au, nu intuiesc faptul că informația respectivă s-ar putea să fie falsă. Cel mult se așteaptă că e, eventual, vorba de mici exagerări care de fapt, dau culoare știrii respective. Or, în realitate, știm că aceste mesaje repetate pot schimba atitudinea inclusiv față de vot și democrația însăși poate fi pusă în pericol în momentul în populația nu mai participă la procesele democratice. Ca urmare a faptului că nu mai au încredere în acestea. Democrația este pusă în pericol în momentul în care oamenii nu sunt dispuși să reacționeze la încălcarea drepturilor omului. În momentul în care ne complacem și spunem: Așa sunt lucrurile, eu trebuie să accept ce mi se întâmplă! Democrația însăși, modul nostru de a de-a de-a trăi este pus în pericol.
Preferă aceste platforme care livrează mesaje scurte, deci inclusiv TikTok, influencerii apar iar și iar și iar.