Publicitate
Citiți continuarea
Riscul de retrogradare a României la categoria junk, nerecomandată investițiilor, este un pericol iminent. Și asta pentru că am încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit bugetar din istoria României, de peste 9,3%. Nici în pandemie nu am avut această situație, nici măcar la criza precedentă, din anii 2009-2010, spune la RFI analistul economic, Adrian Negrescu.
Adrian Negrescu: Aș spune că riscul de retrogradare a României la categoria junk, nerecomandată investițiilor, este un pericol iminent. De ce? Pentru că, din păcate, am atins niște recorduri negative în materie de responsabilitate bugetară. Gândiți-vă că am încheiat anul trecut cu cel mai mare deficit bugetar din istoria României, de peste 9,3%. Nici în pandemie nu am avut această situație, nici măcar la criza precedentă, din anii 2009- 2010. Am ieșit din 2024 cu un deficit de 30 de miliarde de euro, iar după primele două luni din acest an deja avem un deficit de aproape 1,68%, ceea ce este alarmant din perspectiva întregului an. Dacă vom merge în acest ritm riscăm, din păcate, să atingem un record istoric de aproape 10% deficit bugetar, în condițiile în care noi ne-am asumat un deficit de 7% în fața Comisiei Europene. Altfel spus, ca să înțeleagă ascultătorii, cheltuim mult mai mult decît adunăm din economie. Încasările statului din economie scad după primele trei luni. Cel mai grav este faptul că scad încasările din TVA. Altfel spus, economia încetinește semnificativ, iar cheltuielile în loc să scadă, în loc să fie aplicate, acele măsuri de corecție a cheltuielilor bugetare, cresc din ce în ce mai mult, atât în zona cheltuielilor cu salariile bugetarilor, cât și cheltuielile cu investiții, multe dintre ele discutabile din punctul meu de vedere. Noi într-o criză bugetară fără precedent în istoria ultimilor 20 de ani în continuare îi dăm foarte mulți bani pe construcția de stadioane, de săli de sport.
Reporter: Asta voiam să vă întreb, pe ce se duc acești bani?
Adrian Negrescu: Anul trecut statul a cheltuit mai puțini bani pe investiții decât în anul precedent. Mai mult decât atât, mare parte din investițiile acestea s-au dus pe niște zone care nu au legătură cu creșterea economică, adică nu îți aduc plusvaloare la bugetul de stat, de tot felul de spații care nici măcar servicii sociale nu îți oferă. N-am construit spitale, n-am construit grădinițe, școli, n-am făcut nimic din ceea ce ne-am propus în PNRR. Din această perspectivă, cheltuim foarte mulți bani și mai ales pe zona de infrastructură rutieră. Se construiesc într-adevăr acele autostrăzi, dar, atenție, noi nu le construim cu banii din PNRR, cu banii gratuiți din PNRR, le construim cu banii împrumutați cu dobândă de 7%. De ce? Pentru că, din păcate, nu am reușit să facem reformele pe care ni le-am propus în PNRR și nu am primit banii respectivi. Noi, în momentul de față, din 28 de miliarde de euro, nu am primit decât vreo 9 miliarde de euro de la UE. Și din acești bani nu am cheltuit decât 1 miliard și jumătate până în momentul de față și am trecut de jumătatea programului de investiții din PNRR.