Citiți continuarea
De anul acesta trebuia să se înrăutățească lucrurile, dar fiind an electoral lucrurile au fost ținute „pe aparate” să arate bine. Dar la anul vom începe să plătim excesele de cheltuieli care s-au făcut în ultimii ani, spune la RFI analistul economic Dragoș Cabat.
Reporter: Cât de real este un astfel de scenariu?
Dragoș Cabat: Categoric există o temere din partea analiștilor din România că situația se va înrăutăți în anul următor. De anul ăsta trebuia să se înrăutățească lucrurile, dar fiind an electoral lucrurile au fost ținute „pe aparate” să arate bine. Dar la anul vom începe să plătim excesele de cheltuieli care s-au făcut în ultimii ani. Vom continua să depindem de piața internațională, în special de piața Uniunii Europene. Acolo vedem deja că Germania are al doilea an consecutiv de recesiune, de scădere economică. Este greu ca atunci când principalul tău partener internațional este în recesiune ca tu să ai creștere economică mare. România, ca toate țările europene, va fi afectată de creșterea economică redusă din Uniunea Europeană.
Reporter: Dacă vom ajunge în acest scenariu, care ar putea fi consecințele pentru populație?
Dragoș Cabat: Deocamdată populația, mai ales angajații la stat și pensionarii, au primit majorări de salarii și de pensii. Pentru populație nu va fi chiar atât de dureros. Cel mai dureros este pentru cei cu veniturile cele mai mici, pentru cei care fie nu lucrează, fie care au joburi prost plătite în mediul privat. Pe aceea inflația îi impactează foarte puternic. Ei resimt acea parte de inflație la bunurile de primă necesitate, care este mult mai mare decât media, care este raportată de către Institutul Național de Statistică. Acea inflație la bunurile de primă necesitate este undeva la 15% – 20%. O eventuală depreciere a leului nu va fi simțită foarte tare decât de companiile care se împrumută în euro și de puținii români care mai au împrumuturi în euro. Inflația în România a fost tot timpul mai mare decât cea din zona euro. Cu toate acestea, Banca Națională a reușit să facă tot ce a putut în așa fel încât să mențină cursul sub 5 lei pe euro.
Reporter: Credeți că nu va mai face tot ceea ce poate Banca Națională pentru a menține cursul sub 5 lei pe euro? Care ar fi pericolele dacă nu îl menține?
Dragoș Cabat: Cred că va încerca să îl mențină în continuare sub 5 lei pe euro, dar pe de altă parte, nu există o certitudine că va face asta. Până acum îl ținea sub 5 lei pe euro în ideea că România va trece la moneda unică într-un orizont previzibil. Iar rata de schimb 5 lei la un euro era una simplu de calculat, era una decentă. Dar în situația în care nu mai știm momentul în care România va trece la moneda unică, s-ar putea ca Banca Națională să se fi plictisit, să se fi săturat să țină constant cursul de schimb în așteptarea unei eventuale convergențe, care tot nu se mai întâmplă.