Ministrul agriculturii reușește să uimească din nou. După ce a vorbit despre plafonarea adaosului comercial la toate produsele alimentare românești, în aceste zile, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care prevede suspendarea datoriilor pe care le au fermierii. Este vorba despre ratele, dobânzile și comisioanele scadente pentru sumele împrumutate prin credit sau leasing.
Dacă proiectul de ordonanță se va aplica, fermierii vor putea să nu mai achite obligațiile de plată pe care le au către bănci, instituții financiare nebancare, către furnizorii de utilități și cei de resurse agricole, așa-numite inputuri. Înghețarea plăților ar trebui să se facă până la sfârșitul anului viitor.
Există și două condiții pentru ca fermierii să poată beneficia de amânarea plăților către creditori și anume să aibă un document oficial care să ateste pagubele cauzate de secetă anul acesta și dobânda la credite să fie mai mare de 2% plus ROBOR.
Problema acestor prevederi este că își propun să facă un bine fermierilor (prin amânarea plății datoriilor ajunse la scadență), dar au șanse să le facă mai mult rău.
Reacțiile pe care le-a stârnit proiectul de ordonanță sunt fără precedent. Astfel, în mass-media de ieri, în regim de publicitate, a apărut opinia acționarului principal al uneia dintre cele mai mari companii de furnizare și distribuție a inputurilor din sectorul agricol. Acționarul companiei, un investitor foarte discret, de regulă, a simțit nevoia să își spună opinia față de proiectul aflat în dezbatere publică. Acesta arată că expunerea creditorilor pe sectorul agricol este de 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii ale fermierilor către bănci, 30% sunt datorii la firme de leasing și la instituții financiare nebancare, iar restul de 12% sunt datorii către firme care furnizează semințe și produse fito-sanitare.
Dacă ar exista posibilitatea înghețării plății datoriilor către creditori până la sfârșitul anului viitor, există câteva riscuri majore: pe de o parte, dacă nu își plătesc obligațiile financiare, fermierii nu vor mai primi împrumuturi și inputuri pentru a putea reîncepe lucrările în toamna acestui an sau în primăvara anului viitor. Pe de altă parte, la sfârșitul anului 2025 agricultorii s-ar trezi și mai îndatorați decât astăzi, pentru că actul normativ aflat în dezbatere publică nu anulează datoriile, ci doar „îngheață” plata lor.
Pentru cei mai puțin familiarizați cu domeniul agricol să spunem că o bună parte din ferme, mici sau mari, lucrează prin metoda următoare: primesc inputuri agricole (semințe, îngrășăminte sau produse fito-sanitare) pe care le plătesc atunci când recoltează producția. Modul de lucru poate fi dezavanatjos pentru fermieri, în sensul că poate deveni destul de scump, dar, în același timp, are și un mare avantaj și anume acela că le oferă fermierilor o variantă pentru reluarea producției.
În condițiile ordonanței, cine îi va mai finanța pe fermieri? Băncile nu mai pot acorda credite, iar furnizorii de materii prime agricole nu vor mai livra produsele, pentru că nu vor avea siguranța că în anul 2026, își mai pot recupera banii. Proprietarul companiei din sectorul agricol are și o propunere pentru rezolvarea situației și anume scontarea facturilor cu implicarea băncilor.