Citiți continuarea
„Preluarea companiei ASN este un indicator puternic, care arată că suntem în măsură să identificăm și să investim în acțiuni strategice”, a declarat ministrul Antoine Armand în timpul recentei sale vizite la sediul companiei din Calais.
ASN produce și instalează cabluri submarine pe fundul mării, esențiale pentru comunicațiile internaționale. În prezent, contrar opiniei generale, sateliții au doar un rol secundar în comunicațiile internaționale (în zonele de conflict sau cele izolate). Aproximativ 99% din traficul pe internet se desfășoară pe linii de fibră optică instalate pe fundul oceanului.
O rețea de aproape 500 de cabluri, în cadrul căreia Franța, datorită poziției sale și a zonei de coastă, este un punct strategic esențial: patru cabluri transatlantice trec prin zona de litoral, legând Europa de Statele Unite. În jur de cincisprezece ajung în Marsilia, prin Marea Mediterană, conectând continentul cu Africa, Orientul Mijlociu și Asia.
Prin urmare, nu este de mirare că Palatul Bercy insistă asupra faptului că
„controlul acestei tehnologii și a infrastructurii care depinde de ea, este o dovadă de suveranitate și independență tehnologică pentru Franța și partenerii săi europeni.”
Cu toate acestea, în 2015, când grupul finlandez Nokia a cumpărat Alcatel-Lucent, statul a cedat și divizia Submarine Networks. Emmanuel Macron era ministrul Economiei la acea vreme.
„Ar fi trebuit să protejăm acest activ strategic”, declară Ophélie Coelho, autor al lucrării „Géopolitique du numérique – L’imperialisme à pas de géants”, alături alți experți în domeniu. „Ni s-a părut foarte ciudat că statul nu s-a opus acestei vânzări”, își amintește Michael Delaunay, cercetător în științe politice, specializat în cablurile din zona arctică.
„Există o lipsă de conștientizare în mediul politic cu privire la problemele digitale”
ASN, care a instalat primul cablu telegrafic între Jersey și Franța în secolul XIX, deține o treime din cota de piață a acestui sector, alături de firma americană SubCom și de cea japoneză, NEC. De asemenea, este una dintre puținele companii din lume care cunoaște modalitatea de fabricare a acestor prețioase cabluri din fibră optică.
ASN este implicată în instalarea și întreținerea acestei infrastructuri aflate, uneori, la mii de metri adâncime. „Cablurile submarine sunt un subiect complex și tehnic, care necesită competențe și echipamente speciale”, subliniază Ophélie Coelho.
„Există o lipsă de conștientizare în mediul politic cu privire la aceste probleme: încă este o tendință de a vedea tehnologia digitală ca pe un instrument, nu ca pe un subiect de importanță geopolitică”, declară, cu regret, cercetătoarea în geopolitică digitală, care constată și o „lipsă de viziune pe termen lung”.
Totuși, mizele sunt reale. „Când vorbim despre infrastructura digitală, există un întreg lanț de elemente interdependente. Cablurile, ca și centrele de date, fac parte dintre componentele strategice de care depind guvernele pentru activitatea și supraviețuirea lor digitală”, adaugă Ophélie Coelho.
Dacă în trecut aceste rețele erau deținute de societăți ale operatorilor de telecomunicații, care împărțeau și costurile și capacitățile, în ultimii câțiva ani, giganții digitali americani, în frunte cu Google, au investit masiv.
„Proprietarii acestor infrastructuri au o influență considerabilă asupra întregului lanț”, spune cercetătoarea.