În urmă cu doi ani, una din marile bănci rusești Sberbank dădea faliment în Europa. Două filiale ale băncii rusești, din Croația și Slovenia, au fost salvate prin vânzarea lor către bănci locale. Dar, în Austria, de exemplu, filiala locală a intrat în faliment.
Problema Sberbank a fost aceea că pe fondul sancțiunilor economice occidentale filialele europene nu au putut beneficia de sprijinul băncii-mamă pentru că Banca Națională a Rusiei nu a permis transferul de fonduri către state care au aplicat sancțiunile. Pe de altă parte, banca rusească nu s-a mai putut împrumuta de pe piețe, pentru că sancțiunile au urmărit chiar acest lucru și anume tăierea accesului băncilor rusești pe piețele de capital.
Din aceste cauze, filiala europeană cu sediul în Austria a intrat în primăvara anului 2022 în procedura de insolvență. Banca rusească din Austria a fost lăsată să intre în faliment după ce s-a considerat că nu prezintă niciun risc pentru stabilitatea financiară sau economică austriacă. Partea bună pentru depunătorii de la Sberbank Austria a fost că au fost apărați de regulile europene, respectiv depozitele lor bancare au fost garantate până la valoarea de 100.000 de euro. Doar că falimentul Sberbank a declanșat dispute diplomatice între Austria și Germania, pentru că mulți dintre depunătorii la banca rusească erau germani și deci au fost protejați și despăgubiți de Fondul din Austria.
Cu alte cuvinte, băncile austriece au plătit pentru clienții germani ai Sberbank. Dar, regulile europene sunt reguli europene și ele s-au aplicat și în cazul băncii cu capital din Rusia. Este adevărat că legislația europeană a costat Austria aproximativ un miliard de euro, bani care au acoperit depozitele bancare de la Sberbank din fondul de garantare austriac pentru mulți depunători germani.
Mai trebuie să reamintim că în anii 2012 și 2013, Sberbank a avut intenția să intre și în România, respectiv să cumpere Volksbank. La acel moment, Banca Națională a României a refuzat o astfel de tranzacție, respectiv achiziția Volksbank de către banca rusească și în felul acesta capitalul bancar rusesc nu a mai ajuns pe piața locală. Se poate spune că a fost o decizie înțeleaptă, pentru că în caz contrar în urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să găsească resursele să rezolve problema Sberbank. Iar variantele ar fi fost: fie o preluare de către o altă societate bancară, fie plata garanțiilor către depunătorii băncii.
Subiectul Sberbank este un prilej pentru a trece în revistă câteva date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România. Astfel, în aproape opt ani, depozitele bancare așa-numite eligibile au crescut de mai mult de două ori ca valoare, până la aproximativ 527 miliarde de lei. În depozitele eligibile sunt incluse depozitele acoperite de garantare cu până la 100.000 euro la care se adaugă partea care depășește acoperirea. De fapt, este vorba despre creșterea economisirii în sectorul bancar. Cifrele sunt relevante.
În total, după primele nouă luni ale acestui an, sunt 14,7 milioane de deponenți persoane fizice, din care 99,5% sunt depozite care se încadrează în plafonul de garantare.