Citiți continuarea
Inflaţia poate că a încetinit de la vârful său de aproape 14% în 2022, dar rămâne cea mai ridicată din UE, cu o rată de 5,5% prevăzută în 2024, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Suficient pentru a alimenta votul anti-sistem, potrivt AFP șik News.ro.
Duminică, când românii sunt chemaţi să îşi aleagă Parlamentul, partidele de pe această parte a spectrului politic speră să profite de vântul favorabil, precum AUR (Alianţa pentru Unitatea Românilor), al cărui candidat George Simion a adunat aproape 14% la alegerile prezidenţiale.
Extrema dreaptă este creditată cu 30% din intenţiile de vot la alegerile legislative, ceea ce nu s-a mai văzut niciodată în această ţară, care a fost până acum ferită de recrudescenţele naţionaliste care au marcat restul regiunii.
Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale este programat pentru 8 decembrie – sub rezerva unei decizii favorabile din partea Curţii Constituţionale, care a solicitat o a doua numărare a voturilor.
„Aceste alegeri sunt foarte importante pentru rezolvarea uneia dintre principalele probleme economice ale României: inflaţia”, subliniază Cristian Valeriu Păun, profesor de finanţe internaţionale la Universitatea de Ştiinţe Economice din Bucureşti.
În opinia sa, inflaţia este strâns legată de datorie, care se situează la aproximativ 55% din produsul intern brut (PIB) şi se agravează.
Printre soluţii, el citează lupta împotriva evaziunii fiscale, accelerarea reformelor, liberalizarea pieţei şi privatizarea companiilor publice într-o ţară măcinată de birocraţie.
„Din păcate, aceste remedii logice necesită mai mult timp decât are România şi un guvern şi un parlament hotărâte să le pună în aplicare”, spune el pentru AFP.
Radu Burnete, directorul executiv al federaţiei patronale a companiilor private Concordia, consideră „că niciun candidat nu a vorbit deschis despre acest elefant din cameră” care este deficitul.
În opinia sa, succesul extremei drepte nu este determinat doar de dificultăţile economice, ci şi de slaba calitate a serviciilor publice şi de proasta gestionare a companiilor publice.
„În faţa frustrării, candidaţii tradiţionali nu au reuşit să convingă şi o nouă faţă a devenit atractivă pentru o mare parte a populaţiei, în ciuda absenţei totale a bunului simţ economic în programul său”, consideră el.
În timp ce actualul guvern a consolidat poziţia României în cadrul UE şi NATO, ţara trebuie, de asemenea, să se ocupe mai bine de economia sa, susţine Burnete, citând o „nevoie urgentă de reformă”.
Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională