Citiți continuarea
Care sunt motivele revenirii inflației pe creștere a explicat la RFI analistul economic Dragoș Cabat.
Dragoș Cabat: Inflația revine pe creștere după ce se termină lunile de vară. Istoric vorbind în România, acest lucru se întâmplă în special în anii în care din punct de vedere agricol în România sau la nivel mondial prețurile alimentelor cresc din cauză că este secetă sau s-au produs alte calamități, au fost alte condiții care au făcut ca producția la nivel mondial sau pe anumite zone geografice să fie una mai scăzută. Toate acestea pun o presiune pe produsele alimentare în mod special. Dar nu este doar vina produselor alimentare pentru această creștere a inflației. Este și vina directă a Guvernului, care a majorat pensii, a majorat salarii. Aceste majorări de salarii au pus și ele o presiune pe cererea de consum, presiune nu a fost echilibrată de o producție mai mare.
Reporter: Guvernatorul BNR a anunțat că rata inflației ar putea ajunge la 4.9% la finalul acestui an. Ce ar determina această creștere pe final de an? Ar putea fi vorba despre creșterea consumului în contextul sărbătorilor?
Dragoș Cabat: Sigur că este vorba și despre creșterea consumului. Dar, după cum spuneam, se vor vedea în prețuri și majorările de salarii din sectorul bugetar, majorările de pensii, majorarea salariului minim pe economie plus așteptările inflaționiste. Și ele joacă un rol important. Deja de acum se discută despre majorarea din nou a salariului minim începând cu 1 ianuarie. Se discută despre majorări de taxe pentru că trebuie echilibrat cumva deficitul bugetar. Toate aceste lucruri împing inflația în sus sau cel puțin o fac să nu mai scadă așa cum se întâmplă în celelalte țări din Uniunea Europeană și cam peste tot în lume.
Reporter: Apropo de inflația din celelalte țări europene, inflația din România a atins un nou vârf anul acesta. România continuă să fie prima în ceea ce privește inflația din Uniunea Europeană. De ce are România cea mai mare inflație? Care ar fi explicația?
Dragoș Cabat: Nu avem numai cea mai mare inflație. Avem și deficit bugetar foarte mare. Avem și deficit comercial foarte mare. Lucrurile acestea merg toate împreună. Ca stat, câtă vreme cheltuiești mult mai mult decât poți să obții din taxele de la populație și de la companii, această presiune de a trebui să te finanțezi de pe piețele interne și internaționale fac să fie o presiune și pe volumul de bani care se învârte în economie. Asta înseamnă și inflație. Câtă vreme nu poți să echilibrezi cererea de consum a populației, care este mare, cu creșterea producției există două canale, fie vine mai multe importuri, fie aceste produse devin mai scumpe. În România se întâmplă amândouă. În același timp se pune presiune și pe prețurile interne, ceea ce înseamnă inflație. Toate aceste trei elemente, deficit bugetar, care va fi peste 8%, probabil undeva spre 8.5%, deficit de cont curent, care și el va fi peste 8% din produsul intern brut și inflație sunt legate între ele.