Ce structuri educaționale preferă elevii ucraineni? Violeta Cincu i-a adresat această întrebare inspectorului general școlar, profesor Luciana Antoci.
Crește în mod semnificativ numărul elevilor ucraineni care intră în școlile din Iași cu statut de elev și nu doar de audient, în sensul în care ei urmează cursuri de limbă română și deja reușesc să se integreze asemenea oricărui elev venit din străinătate, cu aceleași drepturi, de altfel, pe care le au și elevii români. Rămâne însă un segment important, acela al elevilor audienți, care doar participă la cursuri, dar nu sunt evaluați și nu primesc nici dreptul de a fi promovați, după cum de asemenea, un segment important este reprezentat de elevii ucraineni care sunt integrați în hub-urile organizate de ONG-uri și care lucrează cu profesorii ucraineni pe platforma Ministerului Educației din Ucraina și care, evident, au dreptul de a promova anul în contextul legislativ specific Ucrainei.
Cu alte cuvinte, situația încă este destul de variată la nivelul județului Iași și așteptăm un nou cadru legislativ care să încurajeze incluziunea acestor elevi în școlile noastre pentru că suntem deschiși să-i ajutăm să se integreze.
Care este raportul între elevii din Ucraina care studiază și audienții ca număr? Ca procente?
Sunt mult mai mulți audienții. Da, la nivelul județului Iași avem în statistici aproximativ 600 de elevi ucraineni. Dintre aceștia, cu statut de elevi, sunt puțin peste 20 și până spre 200 mergem cu audienții. Restul sunt elevi care lucrează exclusiv prin ONG-uri, pe platforma Ministerul Educației din Ucraina.
Care ar fi performanța audienților în condițiile în care există și bariera lingvistică?
Vedeți, ei sunt într-o într-o situație cu totul sensibilă, întrucât foarte puțini dintre ei, și când spun ei, mă refer și la părinții lor, își doresc să rămână în România. România este văzută doar ca țară de tranzit.
Cei mai mulți speră să se poată întoarce în Ucraina, alții însă vor să plece undeva către Europa de Vest, drept pentru care nu au o motivație să învețe limba română. Și atunci așteaptă să treacă timpul, fie într-un rol, fie într-altul. De aceea nu-și asumă răspunderea învățării unei limbi care e dificilă pentru ei ca să devină elevi în sistemul nostru de educație. Pe de altă parte, însă, în acest proces de așteptare, sigur încearcă să meargă la școală pentru că, așa cum știți, unele dintre ajutoarele sociale pe care le primesc din partea statului român sunt condiționate de frecventarea unei școli, chiar și cu statut de audient. Și atunci, cumva, este un compromis, de fapt, da, și o modalitate de a aștepta să treacă timpul într-o formă de supraviețuire.
România este țară membră a Uniunii Europene, Ucraina, nu. Elevii ucraineni la finalul studiilor vor avea diplomele recunoscute în Ucraina sau trebuie modificări legislative?
Modificările legislative trebuie făcute în Ucraina, pentru că dacă în școala românească intră cu statut de elevi, ei au toate drepturile elevilor români. Deci, cu alte cuvinte, pot absolvi o școală aici cu diplomă emisă în sistemul de educație din România. Rămâne de văzut în ce măsură cei din Ucraina sunt dispuși să-și adapteze cadrul legislativ în așa fel încât să recunoască diplomele de studii nu doar pentru cei care termină școala în România, dar și în Polonia și în alte țări integratoare pentru refugiații ucraineni.