La începutul anului 1989, U.R.S.S. își retrăgea trupele din Afganistan, ceea ce marca sfârșitul unei invazii începute în urmă cu aproape 10 ani. Această retragere reprezenta nu numai o înfrângere militară, dar și o importantă știrbire a imaginii de mare putere pe care sovieticii o aveau în acel moment. Înfrângerea din Afganistan, la care se adaugă accidentul nuclear de la Cernobîl, precum și starea precară a economiei, a dus, într-un final, la destrămarea de facto a U.R.S.S.
Sovieticii au fost atrași într-un război prelungit, în care nu au avut niciodată șanse de victorie. Purtarea unui război pe teritoriul ostil al unui stat ocupat a secătuit economia rusă.
Dar cum a fost posibil ca un colos militar de calibrul sovieticilor să fie nevoit să se retragă rușinos, ținând cont de faptul că afganii practic nu aveau armată? La această întrebare vom încerca să răspundem analizând evenimentele, precum și aportul pe care intervenția americană, dar și a altor țări, l-a avut. De asemenea vom analiza și modul în care retragerea din Afganistan a dat o lovitură de grație U.R.S.S-ului, un stat deja eșuat.
De ce au intrat rușii în Afganistan?
Cauzele invaziei sovietice din Afganistan sunt complexe și își au originile în secolul al XIX-lea. Astfel, în acea perioada, Rusia țaristă, aflată în plină expansiune, se găsea în competiție directă cu Marea Britanie pentru controlul acestei regiuni. Era ceea ce istoricii au numit, ulterior, ‘The Great Game’. Tot din acea perioadă datează și supranumele Afganistanului de ‘cimitir al imperiilor’, având în vedere eșecurile repetate ale britanicilor, care doreau să-și extindă dominația dinspre India.
Cu un an înaintea invaziei din 1979, U.R.S.S. și Afganistanul încheiaseră un tratat de prietenie, prin care cele două părți se obligau să-și ofere reciproc asistență militară și economică. Afganistanul se învecina cu Rusia, aceasta din urmă considerând zona una de maximă importanță strategică pentru securitatea ei națională, dar și poartă de intrare spre Asia.
În 1978 are loc în Afganistan o lovitură de stat, orchestrată de partidul marxist condus de Nur Muhammad Taraki, acesta devenind șeful statului. Ulterior va intra în conflict cu premierul Hafizullah Amin, care dorea o politică externă mai puțin prietenoasă față de sovietici.
A fost practic momentul în care rușii iau decizia de a intra în Afganistan, majoritatea istoricilor considerând că acest lucru a fost practic o încercare a sovieticilor de a pătrunde în Golful Persic, pentru a putea accesa resursele de petrol de acolo și a-și crește influența în lumea musulmană.
Există dovezi concrete în privința faptului că rușii credeau în mod sincer că se vor bucura de o susținere a populației afgane, lucru care nu s-a întâmplat sub nicio formă. De fapt, a fost o stratagemă a serviciilor secrete americane de a le induce această idee falsă.
Guvernul american nu uitase implicarea sovietică în nu demult încheiatul război din Vietnam și dorea să plătească Rusiei cu aceeași monedă.