Este o retrogradare simbolică, dar care spune multe despre traiectoria economiei japoneze.
În 2023, PIB-ul nominal al Japoniei a fost de circa 4.200 de miliarde de dolari, față de aproximativ 4.500 de miliarde de dolari în cazul Germaniei, al cărei PIB nominal a fost stimulat de inflația care s-a menținut la un nivel ridicat.
Însă în termeni reali, adică excluzând inflația, PIB-ul Japoniei a accelerat anul trecut (+1,9%, față de 1% în 2022), în timp ce economia germană s-a contractat cu 0,3%, potrivit datelor oficiale publicate în ianuarie.
O mare putere exportatoare, Germania suferă din cauza cererii externe slabe, a costurilor energetice pentru marele său sector manufacturier și a ratelor dobânzilor majorate de Banca Centrală Europeană (BCE) în încercarea de a învinge inflația.
Degradarea situației economice în Germania face ca noul său titlu de a treia putere economică a lumii, care se anunța încă din octombrie anul trecut, odată cu previziunile făcute de Fondul Monetar Internațional (FMI), să fie văzut ca un joc al aparențelor pe malul Rinului.
India …
Cu atât mai mult cu cât India ar putea depăși atât Japonia, cât și Germania în câțiva ani, tot în termeni de PIB nominal exprimat în dolari.
Potrivit lui Brian Coulton, economist la Fitch Ratings, intervievat de AFP, economia în plină expansiune a țării celei mai populate de pe planetă ar putea să le ajungă din urmă încă din 2025.
Dar ,,în mod evident, PIB-ul pe cap de locuitor al Indiei va rămâne cu mult sub cel al Germaniei și Japoniei”, a adăugat el.
În Japonia, presa locală a comentat pe larg pierderea de către această țară a locului trei în clasamentul economic mondial, subliniind că, dincolo de impactul excepțional al scăderii yenului, sunt în joc puternici factori fundamentali negativi, cum ar fi declinul demografic accelerat al arhipelagului și productivitatea scăzută în mod cronic.
,,După ce în 2010 a cedat locul al doilea Chinei, în spatele Statelor Unite, Japonia coboară acum și de pe locul al treilea”, deplânge principalul cotidian economic japonez Nikkei într-un editorial publicat sâmbăta trecută.
,,Japonia nu a făcut niciun progres în ceea ce privește sporirea propriului potențial de creștere. Această situație ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru a accelera reformele economice care au fost neglijate”, a adăugat Nikkei.
Ca și Germania, Japonia este o putere industrială și exportatoare, dar acest statut este de mult timp în declin, iar consumul intern este în prezent subminat de inflație și de scăderea yenului.
Scăderea monedei japoneze a continuat anul trecut (-7% față de dolar). Acest lucru se datorează în principal decalajului dintre înăsprirea drastică a politicii monetare în Statele Unite și în Europa începând cu 2022 și menținerea unei poziții ultra-acomodante a Băncii Japoniei (BoJ).
,,Japonia trebuie să realizeze mai multe reforme structurale”, a confirmat joi Yoshitaka Shindo, ministrul japonez pentru Revitalizare Economică, subliniind necesitatea de a realiza creșteri salariale în concordanță cu inflația.
Recesiune tehnică
În trimestrul al patrulea, PIB-ul Japoniei s-a contractat din nou (-0,1% pe un trimestru, în termeni reali ajustați variaților sezoniere), al doilea declin consecutiv, după o scădere mai accentuată în perioada iulie-septembrie (-0,8%, potrivit unei cifre revizuite în scădere joi).