În 7 ianuarie, milioane de creștini ortodocși din întreaga lume, inclusiv din România, sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. Este vorba, în principal, de sârbi, ruși și ucraineni. În vestul României, unde comunitatea sârbă e încă numeroasă, sâmbătă seară, în 6 ianuarie, conform tradiției, în curtea bisericilor, a fost aprins badnjak-ul.
Tradiția spune că, în dimineața de Ajun, cel mai vârstnic bărbat din familie merge și taie un trunchi de stejar – badnjak, iar spre seară îi dă foc. Arderea copacului înseamnă arderea păcatelor și e bine ca flăcările să fie cât mai mari și scânteile, numeroase. Așa, anul nou va aduce belșug.
La Timișoara, badnjak-ul a fost aprins în Piața Unirii, în curtea Catedralei Ortodoxe Sârbe. Zeci de sârbi s-au adunat să asiste la acest momnt. Flăcăril au fost înalte, iar scânteile, multe de tot. Copiii au cântat colinde și au aruncat în foc boabe de grâu. Apoi, cu mic, cu mar, cu toții au intrat în biserică, pentru a asista la slujbă.
„Eu sunt de la Divici (sat pe Clisura Dunării, în județul Caraș-Severin – n.r.), dar sunt timișoreancă de pe băncile liceului. Păstrez încă toate tradițiile. Duc de aici paie acasă și apoi ne întâlnim toată lumea la masă și servim bucate tradițonale: fasole frecată, pește, plăcintă cu dovleac, cu bănuțul… Și în dimineața de Crăciun, la biserică”, ne-a spus o sârboaică de vreo 70 de ani. Acela care găsește bănuțul în prăjitura numită „cesnița” va avea noroc în anul care vine. La masa de Crăciun, obiceiul este să se pună sub fața de masă fân, pentru a atrage bunăstarea casei.
Credincioșii pe rit vechi vor sărbători intrarea în noul an duminica viitoare, în 13 ianuarie.