“Deepfake-ul este o tehnologie care poate fi folosită atât într-un scop legal cât și într-un scop ilegal. Nu trebuie să punem semnul egal între cele două, este o greșeală. În practică este foarte greu să identifici atât cine ar fi creat un astfel de conținut cât și cine l-ar distribui, spune la RFI Bogdan Manolea Director Executiv la Asociația Tehnologie si Internet.
Reporter: Cum îi prinzi pe cei care răspândesc deepfake?
Bogdan Manolea: Deepfake este o tehnologie care poate fi folosită atât într-un scop legal, cât și într-un scop ilegal. Există situații în care deepfake-ul este folosit în scop umoristic, în scop de artă, în scop de a asigura accesibilitatea unei culturi în mai multe limbi. Nu trebuie să punem semnul egal între conținut de deepfake și conținut ilegal. E o greșeală. În al doilea rând, putem să discutăm despre conținut deepfake care induce în eroare în mod intenționat. Aici putem să discutăm despre posibilitatea aplicării unei legislații poate inclusiv penale, dacă este cazul. În situația aceasta, ca în cazul oricărei infracțiuni informatice, în practică este foarte greu să identifici atât cine ar fi creat un astfel de conținut, cât și cine l-a distribuit, cu atât mai mult cu cât conținutul respectiv ar putea fi făcut de cineva care este în afara teritoriului României.
Reporter: Cum delimitezi deepfake de pamflet, de umor, legalitatea de ilegalitate, după cum spuneați și dumneavoastră?
BM: Tehnologia în sine nu este ilegală. Tehnologia în sine poate fi folosită și chiar este folosită în ambele sensuri. E adevărat că în multe situații, ceea ce vedem în fața ochilor sunt situații în care tehnologia este folosită într-un scop negativ, într-un scop de a pune o persoană care nu vorbește niște cuvinte să le vorbească pentru a șantaja, pentru a atrage niște investiții eronate, de exemplu. Din punctul nostru de vedere, tehnologia este neutră. Ea nu poate să fie considerată ca fiind negativă de principiu. Ceea ce contează este intenția persoanei care folosește conținutul creat în acest mod pentru un anumit scop infracțional.
Reporter: Va funcționa că vor fi sancționați cei care au intenția și răspândesc astfel de mesaje, videoclipuri?
BM: Mi se pare că asta este o soluție de tip baros când tu ai de-a face cu un ac de siguranță. Problema nu este că poți să identifici persoana respectivă sau că ai putea să o sancționezi printr-o legislație să scrie cuvântul deepfake în ea pentru că există și acum legislație care se aplică în cazul șantajului online, în cazul în care există alte tipuri de infracțiuni, cum ar fi alterarea datelor informatice. De fapt, despre asta vorbim. Există legislație în domeniu. Nu trebuie să faci o nouă lege. Poate din punct de vedere politic lucrul ăsta dă bine. Problema reală este cum limitezi răspândirea conținutului care este transmis în mod intenționat ca a fi negativ. Aici este problema actuală care nu se discută pentru că este complicat de a face lucrul ăsta și pentru că trebuie făcut în colaborare cu platformele care permit acest conținut, în special în zona publicitară și care nu blochează acest conținut deși le este raportat faptul că este un conținut ilegal.