Citiți continuarea
Duminică, pe 30 iunie, francezii vor trebui să aleagă între 3 blocuri politice.
La extrema dreaptă se află Reuniunea Națională/ Rassemblement National care susține în alegeri câțiva candidați de la Republicani, care l-au urmat pe Eric Ciotti.
La stânga se află Noul Front Popular, care regrupează o parte de stânga – socialiști, comuniști, ecologiști și până la extrema stângă, La France insoumise/ Franța nesupusă.
Iar apoi există și Ensemble / Împreună, coaliția taberei prezidențiale.
Conduc în sondaje, până acum, extrema dreaptă, urmată de uniunea de stânga iar în cele din urmă de macroniști și de aliații lor.
Stéphane Fournier este director de studii pentru Institutul de sondaje Cluster 17 și este co-autorul studiului Legislative 2024. Studiul arată că Emmanuel Macron și-a pierdut alegători de dreapta, în timp ce mulți analiști scot în evidență virajul la dreapta al președintelui Emmanuel Macron.
Stéphane Fournier: „De fapt, Emmanuel Macron și-a pierdut alegători la stânga dar și la dreapta. La europene, tabăra prezidențială a obținut mai puțin de 15% iar în sondajele actuale se află la 18 – 19% din intențiile de vot pentru legislative. Iar acest dezechilibru vine deoarece a reușit să facă o distincție între stânga și dreapta, de-a lungul mandatelor sale. În plus, unii alegători de stânga și unii de dreapta nu au reușit să se regăsească în tabăra prezidențială. Iar în acest timp, Reuniunea Națională și-a nuanțat unele idei și și-a atras electorat. Iar formațiunea de stânga Republicani traversează chiar acum un moment difícil dar până la dizolvarea Adunării naționale, ei s-au menținut la un nível corect. Apoi, noua ofertă politică de extremă dreaptă, Reconquête, apărută în 2022 a reușit să reprezinte o concurență acestor formațiuni. Iar astfel, există o concurență puternică în spațiul de dreapta”.
Există vreo șansă ca Reuniunea Națională să nu câștige legislativele anticipate?
Stéphane Fournier: „De fapt, oferta politică este puțin variată, iar astfel este încă posibil să asistăm la un vot în favoarea Noului Front Popular. În cele mai multe circumscripții există undeva între 4 și cel mult 6 candidați. Partidul prezidențial Renaissance a mers cam prea departe prin reformele sale și s-a orientat spre dreapta, în special în reforma pensiilor și legea imigrației – care nu au fost deloc digerate de propriul electorat. Iar în cele din urmă, oferta, de fapt nu este prea mare iar alegătorii sunt puși în dificultate.
La stânga, electoratul se teme de apropierea de formațiunea lui Jean-Luc Mélenchon, Franța nesupusă, de extremă stânga. Iar astfel, încă planează o incertitudine asupra acestui electorat de stânga, cum se va poziționa el. Și Renaissance dar și Noul Front Popular își dispută acest electorat dar fără să li se adreseze direct”.
Un alt aspect important este prezența la vot
Francezii se vor mobiliza mai mult ca niciodată pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate, prevăzut să aibă loc pe 30 iunie. O spunea ministrul de Interne, Gérald Darmanin.
Dar, pentru ca să fie stabilit un record, este necesar ca la primul tur al legislativelor, să meargă la vot peste 83,2% dintre alegători – recordul stabilit în 1978.