Citiți continuarea
”Când vine vorba de tăieri bugetare mai degrabă acestea sunt declarative. Sunt aceleași măsuri pe care le-am văzut și în ceilalți ani iar rezultatele au fost zero”, spune la RFI profesorul de economie Cristian Păun:
Reporter: Sunt o soluție aceste măsuri propuse de Guvern pentru buget?
Cristian Păun: În primul rând ele se înscriu în aceeași tradiție a Guvernului cu privire la lupta lui cu deficitul bugetar. Atunci când vine vorba de tăiat cheltuieli ale statului, aceste tăieri sunt mai degrabă declarative, mai degrabă formale. Sunt fix aceleași măsuri copiate la indigo cu ceea ce am mai văzut și în ceilalți ani și cu rezultate absolut zero. În primul rând pentru că aceste cheltuieli ale statului cu xeroxul, cu mașinile, cu deplasările, cu tot felul de activități suport nu sunt foarte mari în raport cu deficitul.
Rep: Cam care ar fi sumele?
CP: Din ce știu eu, cheltuielile materiale în bugetul statului român nu depășesc 10% din total cheltuială. Sunt comparabile cu cheltuielile pe care le face statul pentru investiții. Sunt marginale și mult în spatele cheltuielilor cu asistența socială, ci salariile sau cu pensiile, care se decontează din bugetul statului. Să nu ne așteptăm să vedem niște rezultate spectaculoase din aceste măsuri. Chiar și dacă statul ar stopa complet cheltuielile sale de funcționare, ceea ce nu este posibil, în final nu vom vedea o reducere substanțială a cheltuielilor statului. Nu mă aștept la cifră spectaculoasă. Nu de aici poate România reduce cu adevărat cheltuielile sale.
Rep: De ce vine Guvernul cu astfel de propuneri? De ce nu construiește un buget cu cheltuieli mai mici de la începutul anului?
CP: Pentru că să poți reduce cu adevărat cheltuielile de personal în statul român înseamnă să îți asumi o reformă a statului român, o reformă de amploare. Cei mai mulți angajați în statul român sunt cei care sunt funcționari publici în administrația publică locală și centrală. Statul ar trebui să ia o decizie politică, decizie în care să vedem mai puține administrații publice centrale și locale. Să dispară ministerul Familiei, să dispară o grămadă de consilii județene prin comasarea județelor, printr-o altă reformă administrativ-teritorială. Asta e o reformă curajoasă pe care nu o vedem.
Acum îmi vine în minte ministerul Fondurilor Europene, pe care îl suprapun instantaneu cu știrea că tranșa a treia din PNRR ne va veni tăiată semnificativ cu mare întârziere, că nu am absorbit niciun ban pentru perioada de șapte ani programată, care a început în 2021. Suntem la aproape patru ani de când a început noul exercițiu financiar și noi nu am absorbit niciun euro din banii ăia. Ministerul Fondurilor Europene ne spune că urmează ca primele sume absorbite să înceapă undeva prin septembrie, octombrie. Însă, ne lăudăm că am absorbit bani europeni la patru ani după ce s-a încheiat vechiul exercițiu financiar. De ce există ministerul Fondurilor Europene?
Rep: Dacă ar fi atâtea alte soluții, din care ați enumerat unele, de ce vine ministerul de Finanțe an de an cu aceleași reduceri bugetare minimale?