O simplă analiză de sânge făcută din proprie inițiativă poate, uneori, mai rău să încurce decât să elucideze starea de rău pe care o acuză o persoană care nu are noțiuni de medicină. De aceea, medicii buni fac mai întâi o anamneză completă, apoi un examen clinic și, pe baza acestora, recomandă anumite analize de sânge și investigații, pentru a stabili diagnosticul corect. Am vrut să aflăm cum procedează „Doctorii House“ ai zilelor noastre pentru a diagnostica boli dificile, rare sau pentru a pune un diagnostic corect, atunci când simptomele sunt complexe. Pentru aceasta, am discutat cu doi medici MedLife – dr. Alina Păcurari, medic primar medicină internă, Hyperclinica Medlife Timișoara, și dr. Elena Kosa, medic primar medicină de laborator și șeful Laboratorului MedLife Timișoara.
În materialul următor, aflăm cât de importante sunt anamneza și discuția cu medicul despre istoricul medical, dar și care e rolul analizelor, dar și al altor investigații paraclinice, în stabilirea unui diagnostic corect și a unui tratament adecvat.
Oboseala și o ușoară dificultate de respirație – dispnee – au adus-o în cabinetul doamnei doctor Păcurari pe o tânără de 31 de ani. Din anamneză, medicul a aflat că pacienta este fumătoare, urmează tratament contraceptiv oral, iar la examenul obiectiv a constatat un discret edem al membrului inferior stâng.
„Ecografia Doppler vascular periferic de membru inferior a confirmat prezența unei tromboze venoase profunde la nivelul venei safene mici, iar ecocardiografia a ridicat suspiciunea de embolie pulmonară, care ne-a fost confirmată de angio CT- ul (tomografie computerizată) pulmonar. Efectuând apoi și panelul de analize pentru trombofilii ereditare, s-a confirmat prezența multiplelor mutații genetice“, explică dr. Păcurari.
Medicul, un investigator care sapă în istoricul medical al pacientului
Verificarea stării de sănătate începe de obicei cu o consultație medicală, care durează aproximativ 20 de minute. În unele cazuri, consultațiile pot dura mai mult, chiar și o oră, dacă sunt situații complexe, și mai ales dacă este nevoie de investigații suplimentare sau de discuții mai detaliate despre anumite probleme medicale. De exemplu, bolile rare sunt dificil de diagnosticat. Trec în medie 5 ani ca un pacient cu o boală rară să fie diagnosticat corect şi e nevoit să treacă în medie pe la 8 specialişti diferiţi înainte.
„Diagnosticul unui pacient se pune pe baza anamnezei, a examenului obiectiv și a examenelor paraclinice. În opinia mea, anamneza este partea cea mai importantă în stabilirea unui diagnostic corect. Este acea parte a diagnosticului în care pacientul ne spune care îi sunt simptomele, când și în ce circumstanțe au apărut, ce alte afecțiuni mai are, ce tratamente urmează, ce obiceiuri alimentare are, dacă fumează sau dacă consumă alcool, câtă mișcare face. În timpul anamnezei, medicul trebuie să aibă răbdare și să asculte pacientul, să se ridice sau să se coboare la nivelul de înțelegere al celui din fața sa, să-i pună întrebări țintite care să îl orienteze spre suspiciunea de diagnostic“, a explicat dr. Alina Păcurari, medic primar medicină internă la Hyperclinica Medlife Timișoara.