O simplă analiză de sânge, într-un anumit context clinic, poate oferi informații esențiale despre sănătatea noastră, chiar înainte de apariția unor probleme serioase. Am discutat cu dr. Geta Hilma, medic primar medicină de laborator și șefa Laboratorului MedLife Polisano, despre abaterile de la valorile normale ale analizelor de sânge și ce pot semnala acestea.
Anumite modificări ale banalei hemograme pe care ar trebui să o efectuăm anual oferă medicilor indicii importante cu privire la unele carențe nutritive, la posibile procese inflamatorii în corp, dar și în legătură cu natura bacteriană, virală sau fungică a unei eventuale infecții. Pornind de la aceste informații, medicii ne pot oferi cele mai bune recomandări pentru sănătatea noastră.
Rezultatele analizelor trebuie interpretate în funcție de fiecare pacient în parte
Suntem obișnuiți ca atunci când ne facem analizele să primim buletinul cu rezultalte și, de multe ori, să „citim” singuri rezultatele, pornind de la valorile de referință. Însă, o interpretare corectă poate fi făcută doar de medic, întrucât doar specialistul este în măsură să evalueze aceste rezultate, cunoscând contextul clinic al pacientului.
Valorile normale ale analizelor reprezintă valorile care se încadrează într-un interval numit intervalul de referință și sunt diferite în funcție de sex și de vârstă, tocmai de aceea trebuie interpretate în contextul fiecărui caz în parte. Dr. Geta Hilma oferă exemplul fosfatazei alcaline, o enzimă ale cărei valori crescute pot indica existența unei afecțiuni la nivelul ficatului: „La copii, valorile sunt fiziologic mult mai mari decât la adulți, semnificând formarea și dezvoltarea osoasă. Dacă întâlnim valori crescute la adulți, acestea pot semnifica afecțiuni hepatice, dar și osoase“.
De asemenea, pentru femeile însărcinate sunt stabilite alte intervale de referință decât la populația generală. Limitele glicemiei pentru testul de glucoză, de exemplu, sunt diferite, la fel și valorile TSH (hormonului de stimulare tiroidiană), care diferă în funcție de trimestrul de sarcină. „De aceea, este esențial ca tehnica folosită în laborator să fie de mare precizie“, mai punctează medicul.
Interpretarea analizelor în regim propriu nu este recomandată și din perspectiva faptului că, o valoare mai mică sau mai mare poate oferi semnale pentru diverse afecțiuni. Spre exemplu, dacă în urma unei hemoleucograme, volumul de trombocite este mărit, acesta poate fi un indicator pentru mai multe afecțiuni. Mai exact, volumul trombocitar poate suferi modificări în bolile infecțioase, inflamatorii, boli mieloproliferative sau în urma unor tratamente. „Creșterea volumului se poate produce în: valvulopatii (n.r. – afecțiuni ale valvelor inimii), boli autoimune, hemoragii mari, deficit de vitamina B12. Scăderea volumului trombocitar se poate produce în urma unui tratament cu chimioterapice sau în unele tipuri de anemii. Un număr mic de trombocite – trombocitopenia poate avea, la rândul ei, cauze multiple: de la infecții virale, bacteriene, la anemii, sindrom hemolitic-uremic, boli ale splinei, leucemii, trombocitopenie autoimună și altele. În cazul în care pacientul prezintă trombocitopenie, este recomandat un examen microscopic al frotiului sanguin, repetarea analizei dintr-un tub vidat care conține citrat de sodiu.