Mina de magneziu dezafectată de la Budureasa, din județul Bihor, va fi redeschisă, după ce compania Verde Magnesium, parte a fondului de investiții american Amerocap, a anunțat că investește un miliard de dolari, după cum scria Financial Times.
Reducerea dependenței Uniunii Europeane de importurile de materii prime critice din China este crucială, au subliniat numeroși oficiali europeni. Magneziul este una dintre acestea resurse, scrie siteul Panorama, care cartografiază posibilul rol al României în această asigurare a materiilor prime importante.
Este vorba despre mina de la Budureasca, la 100 de kilometri de Oradea, la limita Bihorului cu județul Cluj. Budureasca este o veche exploatare, în nordul Parcului Natural Apuseni.
Peste trei sferturi din producția mondială de magneziu este utilizată în industriile auto și de construcții. Magneziul are însă utilizări și în telefonia mobilă sau în laptop-uri. Plus în aliajele din aluminiu, în procesele comerciale ale ambalării.
Chinezii sunt lideri mondiali, la ora actuală, în producția magneziului, iar UE își importă aproape tot necesarul din China.
Decizia Uniunii Europene de a redeschide mina dezafectată de la Budureasa, de lângă Oradea, reprezintă un plan de la care Bruxelles-ul are mari speranțe. Totuși, vor fi niște diferențe la nivelul acestei producții față de cea a chinezilor: se va baza pe energie regenerabilă și se va ocupa și de reciclarea aluminiului.
„Sectorul industrial european are nevoie acută de o sursă de încredere pentru metale critice și strategice, în special pentru cele cu o amprentă de carbon mai scăzută, care să poată sprijini tranziția Europei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon”, a declarat Bernd Martens, directorul Verde Magnesium, în același material Financial Times.
Mina de la Budureasa a fost închisă în 2014, fiind la acel moment ultima exploatare a magneziului din Europa. În trecut, ea ajunsese pe mâinile afaceriștilor penali Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca. Acum, planurile UE cu ea sunt mari.
Producția ar urma să înceapă cel târziu în 2027 și ar ajunge la o capacitate de 90.000 de tone pe an, adică jumătate din rezerva UE și 9% din producția la nivel global.
Puteți citi întregul context al luptei pentru magneziu,în Panorama.