Citiți continuarea
Solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare comună adresată preşedintelui Consiliului European şi şefului BEI, înaintea unei reuniuni a liderilor europeni programată pentru luni, unde se va discuta despre viitorul sectorului de apărare al UE, potrivit Reuters și News.ro.
Demersul are loc pe fondul războiului din Ucraina şi al presiunilor exercitate de preşedintele american Donald Trump, care cere statelor membre NATO să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare.
În prezent, BEI, care este deţinută de guvernele UE, nu are voie să finanţeze producţia de muniţie, arme sau echipamente militare. Pentru eliminarea acestei interdicţii, ar fi necesară o majoritate a guvernelor UE, însă unele state şi-au exprimat rezervele.
Banca poate, însă, să acorde finanţări pentru produse cu dublă utilizare (atât civilă, cât şi militară), precum sateliţi, drone sau sisteme radar.
Semnatarii scrisorii, respectiv Finlanda, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, România, Slovacia, Spania şi Suedia, au cerut ca BEI să revizuiască lista activităţilor excluse de la finanţare şi să ia în considerare emiterea de obligaţiuni pentru apărare.
Diviziuni între statele membre
Cu toate acestea, unele guverne din UE, în special Austria, Irlanda şi Malta, care sunt ţări neutre, se tem că finanţarea industriei apărării ar putea pune în pericol ratingul de credit maxim al BEI şi că adevărata problemă nu este lipsa fondurilor, ci lipsa contractelor pe termen lung.
În plus, BEI joacă un rol esenţial în tranziţia verde şi digitalizarea economiei europene, iar unele state sunt îngrijorate că includerea muniţiei şi armamentului în portofoliul său de investiţii ar putea îndepărta investitorii.
Finlanda cere finanţare directă pentru producţia de muniţie
BEI a dublat finanţarea pentru proiectele de securitate, de la 1 miliard de euro în 2023 la un plan de 2 miliarde de euro până în 2025. Cu toate acestea, Comisia Europeană estimează că sectorul apărării din UE va avea nevoie de 500 de miliarde de euro în următorii 10 ani.
Apelul către BEI a fost coordonat de Finlanda, ţară care are o graniţă de 1.340 km cu Rusia şi care a aderat la NATO în 2023.
”Pentru Finlanda, ar fi important ca finanţarea BEI să poată fi utilizată direct pentru producţia de muniţie, ceea ce în prezent nu este posibil”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, într-un comunicat.
BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume, având un bilanţ de peste 500 de miliarde de euro.
Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională