Citiți continuarea
Cât de îngrijorătoare sunt datele INS? RFI România i-a adresat această întrebare sociologului Ștefan Cojocaru, profesor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Extrem de îngrijorător. 11 milioane din populația care trăiește în România, e extraordinar de mult. Dacă din populația totală, noi scădem elevii-studenți, vom vedea de fapt, că peste 90% din populația de România nu a citit nici măcar o carte.
Explicațiile țin de impactul tehnologiei și de lipsa de timp. Sunt explicații veridice sau pur și simplu nu ne mai interesează cititul?
Cu siguranță dezvoltarea tehnologiei, de exemplu, a platformelor de streaming sau social media afectează cititorul și stilul de viață extrem de accelerat. Iar individul are impresia că nu are suficient timp pentru citit. Ori aceasta duce la reducerea nivelului de informare. Pentru că foarte mulți preferă, de exemplu, să folosească aceste canale de social media unde nu întotdeauna informațiile sunt verificate, adevărate, credibile.
Potrivit Institutului Național de Statistică, 39% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani au declarat că nu sunt interesate să citească. Care e impactul asupra dezvoltării persoanei?
Devenim din ce în ce mai pasivi, în sensul că primim informațiile fără a căuta și a exersa capacitățile pe care le are creierul uman și atunci devenind pasivi, vom ajunge în final o la o stare de pasivitate din toate punctele de vedere. Adică devenim din ce în ce mai idioți.
Cei mai dezinteresați de lectură par să fie românii cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani în proporție de 40%. Aici motivul sau explicația nu mai constă în lipsa timpului.
Nu e o problemă de timp, e o problemă legată de conectarea la societatea actuală. Pe de altă parte, editurile nu s-au mulat pe nevoile pe care le are această categorie de populație. Pentru că cumperi cărți, sunt tipărite tot cu font mic și atunci nu e o plăcere să citești aceste cărți. Pentru că devine un chin, în loc să devină o plăcere.
În ce măsură, absența lecturii ne afectează abilitățile de concentrare, de comunicare?
Ne afectează pentru că devenim pasivi. Noi nu mai reflectăm asupra lucrurilor, nu mai trăim în prezent, iar asta face să devenim fie depresivi, fie anxioși. Ori este un cerc vicios, pentru că în momentul în care devii depresiv sau anxios nu te mai interesează lucrurile care se întâmplă în jurul tău. Iar lectura e o formă extraordinară de a alimenta imaginația. Adică tu ești în prezent cu ceea ce faci, dar în același timp, imaginația este activată. Ori imaginația noastră este din ce în ce mai ocupată cu imaginațiile altora, adică cu ideile, imaginile pe care le prezintă alții. Nu mai lucrăm suficient, profund, cu creierul nostru și cu viața personală.
În același timp, vedeți campanii structurate și cu impact pentru a încuraja cititul în rândul elevilor, al tinerilor?
Foarte puține, adică deja când iei contact cu astfel de campanii care sunt promovate în presă sunt excepții. Devin lucruri fenomenale, extraordinare de exemplu faptul că un profesor a dezvoltat un club pentru încurajarea lecturii.