Am scris de nenumărate ori că piața actuală de energie este făcută pentru ca unii să câștige și consumatorii (deci și noi, casnicii) să pierdem.
Piața de gaze este un lucru fără sens.
… și pentru a nu trage aceasta concluzie ANRE-ul, adică agenția de reglementare, este extrem de opacă de câțiva ani, fapt pe care îl poate observa oricine ar intra pe site și ar cauta date.
Avem trei companii mari de extracție de gaze care dețin peste 96% din producție, restul procentelor fiind deținute de câteva companii mici. Cele trei mari companii sunt Romgaz, Petrom și Black Sea Oil and Gas. Sporadic se fac și importuri, aceastea fiind numai iarna deoarece consumul depășește producția și capacitățile de extragere și transport din depozite.
Consumatori mari sunt termocentralele pe gaz care furnizează energie electrică și termică, apoi industria și companiile de furnizare, mai întotdeauna legate de companiile de distribuție, care au mulți clienți casnici. Nici acestea nu sunt multe. Restul sunt furnizorii care au niște calculatoare în câteva birouri și tranzacționează aceste gaze. Dar nici furnizorii nu au făcut prea multe tranzacții pe piețele organizate.
Gazele se tranzacționeza pe doua piețe: OPCOM și Bursa Română de Mărfuri și pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice.
Aceste piețe sunt irelevante pentru ceea ce statul numeste ”piață liberalizată”, inclusiv de Consiliul Concurenței, adică cei care ar trebui să fie, alături de ANRE un fel de poliție a pieței.
La OPCOM nu am găsit nici o tranzacție în ultimii ani. Spre exemplificare avem luna ianuarie (care deobicei are cel mai mare consum de gaze) a anului 2024 :
Pe Bursa Română de Mărfuri pentru luna ianuarie 2024 s-au desfășurat 13 tranzactii care au însemnat 29.662,49 MWh, adica 2.811.610,43 mc de gaz în situația în care în România s-au consumat 729.768.720,37 mc, adică au fost tranzactionate doar 0,39% din total consum.
De asemenea s-au mai făcut 7 tranzacții în valoare de puțin 4.056.018 lei (adică mai nimic) pe platforma SEAP.
Întrebarea este unde se tranzacționeaza aproape 11 mmc, necesarul unui an pentru România?
Gazele se tranzacționeaza privat prin contracte bilaterale, care sunt confidențiale. Rezultă că nu știm de câte ori aceeași moleculă de CH4 este tranzacționată și la ce prețuri.
Din cauza opacități tranzactiilor cu gaze din România în rapoartele Consiliului Concurenței găsim referiri la prețurile din piețele europene și care ne avertizează că „prețul mediu al tranzacțiilor la termen trebuie privit cu precauția necesară” pentru BRM:
Prima concluzie: în fond nu există o piață de gaze! Prețul gazelor din România este stabilit arbitrar în funcție de prețurile tranzacțiilor din bursele europene. Mai există și un mecanism de subvenționare și compensare “rămășiță“ a exploziei prețurilor de imediat după începerea războiului din Ucraina. Acesta prevede că tot ce se consumă peste prețul de peste 120 de lei / Mw este subvenționat. Astfel s-a ajuns ca furnizorii să facă fel de fel de artificii pentru ca prețul să rămână căt se poate de sus.