Guvernul pregătește o rectificare bugetară. Este o decizie oarecum neașteptată dacă ne gândim că în ultimii doi ani Executivul a rezolvat mișcările de fonduri bugetare nu prin rectificare, ci prin alocări făcute de la Fondul de rezervă.
O rectificare bugetară are avantajul că oferă o imagine de ansamblu asupra bugetului și asupra deficitului bugetar, în timp ce sumele virate prin fondul de rezervă al guvernului dădeau doar o imagine parțială asupra modificărilor bugetare.
Ce ne spune rectificarea bugetară pregătită de guvern? Mai întâi de toate, este făcută degeaba, în sensul că pentru o schimbare concretă ar fi fost nevoie ca rectificarea de anul acesta, să transmită semnalul unei responsabilități fiscal-bugetare, adică al reducerii cheltuielilor. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa: continuă risipă bugetară.
Apoi, rectificarea bugetară are un caracter electoral pronunțat, în sensul că sunt alocați bani pentru cheltuieli de consum. Cifrele mari ale rectificării bugetare ne arată că guvernul mizează pe o creștere a veniturilor cu 19 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor cu 41 miliarde de lei. Doar aceste date ne spun că rectificarea a fost gândită pentru a regla anumite capitole de cheltuieli probabil necesare în apropierea campaniei electorale.
Astfel, în documentul Ministerului Finanțelor se precizează motivele creșterii cheltuielile bugetare, capitol cu capitol.
Așadar, cresc cheltuielile cu medicamentele, cele cu salariile cadrelor didactice, cele cu bursele pentru elevi și cu naveta copiilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește mai mulți bani, dar nu pentru investiții, ci pentru programe precum vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educațional pentru copiii defavorizați, dar și o primă didactică. Autoritățile locale primesc și ele bani pentru a putea funcționa, inclusiv pentru cheltuielile cu spitalele și școlile aflate în subordinea primăriilor.
Se alocă fonduri și pentru investiții, adică pentru lucrările de infrastructură feroviară și rutieră și pentru cofinanțarea proiectelor executate cu fonduri europene.
Rezultatul acestei rectificări bugetare este că deficitul bugetar urcă de la 5% din PIB, cât era anticipat în programul de buget, la 6,94% din PIB, adică în termeni nominali, va ajunge la 122 miliarde de lei, de la 58 miliarde de lei cât era programat. Creșterea economică a fost și ea revizuită de la 3,4% la 2,8%.
Ce înseamnă aceste lucruri? Că economia românească traversează în termeni macroeconomici una dintre cele mai complicate perioade, cu deficite mari care arată lipsa de performanță a statului, cu o creștere a datoriei publice și cu investiții în infrastructură care cresc, dar nu reușesc să acopere necesarul României.
În aceste condiții, raportul agenției de rating Fitch nu mai surprinde pe nimeni. Agenția remarcă un lucru și anume că nivelul deficitului bugetar este atât de mare încât se poate echilibra prin reducerea cheltuielilor. Doar că în țară majoritatea economiștilor nu pledează public pentru reducerea cheltuielilor, ci pentru creșterea veniturilor. Dar, guvernul fuge ca dracul de tămâie de măsuri care să scadă cheltuielile publice, pentru că se teme de efectele electorale. Această rectificare bugetară dovedește o dată în plus că nimeni din guvern nu își propune să scadă cheltuielile. Drept urmare îi dau înainte cu deficite mai mari.