AI ar putea îmbunătăţi performanţele în ceea ce priveşte studiile clinice, punerea diagnosticului, stabilirea unui protocol de tratament. De asemenea, poate completa cunoştinţele şi competenţele medicale. Un exemplu ar fi utilizarea AI în zonele cu deficit de specialiști, prin interpretarea imaginilor radiologice și a scanărilor de retină, a precizat organizația.
OMS atrage însă atenția că AI implementată rapid, uneori fără o înțelegere adecvată a modului în care tehnologiile funcționează, „ar putea fie să aducă beneficii, fie să dăuneze utilizatorilor finali”, atât pacienților, cât și profesioniștilor. Și asta pentru că atunci când utilizează date despre sănătate, sistemele de inteligență artificială ar putea avea acces la informații personale sensibile, astfel încât sunt necesare cadre juridice solide pentru a proteja confidențialitatea și integritatea, mai transmite OMS.
„Inteligența artificială reprezintă o mare promisiune pentru sănătate, dar vine și cu provocări serioase, inclusiv colectarea neetică a datelor, amenințări la adresa securității cibernetice și amplificarea prejudecăților sau a dezinformării”, a declarat șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Acest nou ghid va sprijini țările să reglementeze eficient AI, pentru a valorifica potențialul acesteia, fie că este vorba de tratarea cancerului sau de detectarea tuberculozei, minimizând în același timp riscurile”, a adăugat el. Sistemele de inteligență artificială depind de codul cu care sunt construite și de datele pe care sunt antrenate, iar o mai bună reglementare ar putea ajuta la gestionarea riscurilor ca ai să amplifice prejudecățile prezente în datele de antrenament, mai transmite OMS.
„De exemplu, poate fi dificil pentru modelele de inteligență artificială să reprezinte cu acuratețe diversitatea populațiilor, ceea ce poate duce la prejudecăți, inexactități sau chiar eșecuri”, a precizat OMS.