Analistul economic Adrian Negrescu spune la RFI că prin aceste creșteri de taxe Guvernul nu va reuși să faca rost de bani, iar soluția va fi să se împrumute în continuare.
Reporter: Care este scopul acestor măsuri fiscale?
Adrian Negrescu: Statul are nevoie de bani ca de aer. Vine un an electoral 2024 în care vor trebui crescute pensiile. Asta înseamnă 16 miliarde de lei, bani care nu există în momentul de față. Vor trebui crescute salariile din sectorul bugetar, conform legislație în vigoare. Și sunt vreo 8 miliarde acolo. Sunt drepturile pentru profesori. Profesorii au făcut grevă anul trecut și vor să își primească salariile crescute. Sunt încă vreo 3 miliarde și ceva. Și să nu uităm că sunt magistrații, care au și ei nevoie de încă vreo 3 miliarde de euro, drepturi salariale câștigate în instanță și care urmează să fie plătite în 2024. Este o factură de peste 50 de miliarde de lei în plus față de cea obișnuită pentru pensii și salarii și pentru cheltuielile statului, pe care Guvernul va trebui să o acopere. Nu cred că din aceste creșteri de taxe Guvernul va reuși să facă rost de bani. Cred că în momentul de față soluția va fi ca statul să se împrumute din ce în ce mai mult de pe piața locală sau poate de la FMI.
Reporter: Care sunt angajații care vor fi afectați de aceste măsuri fiscale?
Adrian Negrescu: Nu cred că există angajat în România care să nu fie afectat de aceste măsuri. În primul rând sunt cei din sectorul IT, din sectorul industriei agroalimentare, unde se elimină facilitățile oferite peste noapte, fără ca acei oameni să fi fost pregătiți măcar jumătate de an, un an pentru acest moment. Practic le scad salariile. Pe de altă parte sunt toți angajații din România, în condițiile în care să nu uităm că prețurile vor continua să crească pe fondul creșterii de taxe. Asta înseamnă inflație și erodarea puterii de cumpărare. Iar pe de altă parte sunt angajații din sectorul bugetar care își așteaptă de luni bune creșterile salariale.
Reporter: Limitarea plăților cash se regăsește și ea în acest pachet de măsuri fiscale. Ce se întâmplă cu oamenii care nu vor să aibă card, care nu au posibilitatea să facă plăți cu cardul?
Adrian Negrescu: Din păcate ne vom trăi viața de acum încolo cu comision. Vom plăti comision de fiecare când vom dori să cumpărăm ceva, comision pentru cardul bancar între 0% și 1%. Firmele vor plăti și ele comisioane între 1% și 3% sau chiar 4% de fiecare dată când vor face transferuri de bani. Principalii câștigători vor fi bancherii, care vor avea încă o sursă nesperată de câștig și statul român, care va încerca în acest fel să reducă evaziunea. Pentru oamenii simplii, pentru cei care până în momentul de față foloseau cash va fi o corvoadă să se ducă la bancă, să își creeze un cont, să se obișnuiască cu plata cu cardul și mai ales să se adapteze acestor vremuri.