Citiți continuarea
Pe rețelele de socializare și în emisiunile de televiziune, unele voci – în special din mediul conservator – critică „afrontul” adus de papă, prin acest program încărcat, ajungând chiar să îl compare cu o „palmă”.
Într-un editorial publicat pe 5 decembrie, intitulat „Francisc, Papa care detestă Franța”, Publicația Le Point a criticat „animozitatea” papei față de Franța, țară pe care acesta ar considera-o „un simbol negativ al imperialismului colonial” și „o întruchipare a unor principii laice mult prea stricte”.
Reacțiile au determinat chiar și Vatican News, site-ul oficial de informații al Vaticanului, să publice un interviu cu nunțiul apostolic – reprezentantul diplomatic al Sfântului Scaun – în care acesta afirmă că „Papa este fascinat de Franța.”
Alegând să se deplaseze la Ajaccio pentru a participa la un colocviu privind spiritualitatea populară în zona Mediteranei, în loc să asiste la ceremonia de la Notre Dame, transmisă la nivel global, împreună cu alți șefi de stat și capete încoronate, Jorge Bergoglio a dorit să evidențieze o regiune și teme care reflectă prioritățile pontificatului său.
De la drama migranților și războaie, până la dialogul cu islamul, regiunea mediteraneană include subiecte pe care papa le-a adus în discuție constant de la alegerea sa, în 2013.
„Este sincer cu el însuși, nu îi plac mondenitățile. Este un papă al migranților și al celor săraci, care preferă să părăsească turnul de fildeș al bisericii pentru a merge la periferiile societății”, reamintește Bernard Lecomte, expert în istoria Vaticanului și autor al cărții „France-Vatican: Deux siècles de guerre secrète”
Trei vizite
Monseniorul Eric Moulins-Beaufort, președintele Conferinței Episcopale Franceze, consideră că „a întreba dacă papa ne iubește sau nu” este o abordare „copilărească”, în condițiile în care suveranul pontif „ia în serios Franța și Biserica acesteia”.
„Tocmai de aceea nu dorește să vină în Franța, deoarece consideră că sunt locuri unde oamenii au mai multă nevoie de el”, declară el, adăugând că a fost „uimit” de numărul de autori francezi citați în scrisorile și documentele papale.
Cu această a treia vizită pe teritoriu francez, Franța devine țara în care papa a ajuns cel mai des, în afară de Italia. O cifră care ar stârni invidia altor mari vecini europeni, precum Germania, Spania și Regatul Unit, unde nu a fost niciodată.
Rămâne, totuși, un paradox : cu toate că a călătorit în Franța de trei ori, conducătorul Bisericii Catolice nu a făcut, încă, o vizită de stat oficială.
În 2014, a mers la Strasbourg pentru a vizita instituțiile europene – fără a se opri și la catedrală, spre dezamăgirea credincioșilor. În septembrie 2023, a subliniat faptul că se îndrepta către „Marsilia, nu Franța.”
Ecoul mediatic și politic al acestei vizite și slujba de pe stadionul Vélodrome, la care au participat 60.000 de credincioși, într-o atmosferă plină de entuziasm, a evidențiat legătura profundă dintre catolicii francezi și papa argentinian, care a salutat: „Bună ziua, Marsilia! Bună ziua, Franța!”
O nouă eră
Pe de altă parte, relația dintre primul papă latino-american și Franța arată o distanțare clară, spre deosebire de predecesorii săi.