Paștele ortodox este pe 5 mai, neobișnuit de târziu, și abia în 2097 se va întâmpla la fel. De Paște se credea că scot flăcări comorile îngropate de oameni în vechime de frica turcilor, semnalându-și locul. De la ce vine numele sărbătorii? Ce tradiții au dispărut? Ce trebuie să facem când venim de la Înviere?
Matematică pascală – Paștele va mai pica pe 5 mai abia peste 73 de ani
Paștele ortodox este cel mai adesea în aprilie, niciodată în martie și destul de rar în luna mai, cum se întâmplă anul acesta. În ultimii 20 de ani Paștele a picat de 15 ori în aprilie și de 5 ori în mai, ultima dată fiind în luna a cincea pe 2 mai, în 2021.
În 2024 Paștele ortodox este pe 5 mai și ultima oară când s-a întâmplat asta a fost acum 11 ani, adică în 2013. Următoarea dată când Paștele va mai pica pe 5 mai va fi la 16 ani după eclipsa totală de Soare care va fi vizibilă în România, adică în 2097!
Dacă luăm datele „pascale” din ultimii 80 de ani, Paștele a picat cel mai repede în 2010, când Învierea a fost sărbătorită în noaptea de 3 către 4 aprilie. La polul opus, Paștele a picat cel mai târziu în anul 1983: pe 8 mai, iar acest lucru se va repeta abia în 2078.
Paștele va mai fi în luna mai în 2027 și apoi în 2032, în ambele dăți pe data de 2.
Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade Paștele variază în medie cu 14-15 zile, dar pot fi variații mic sau mari. De exemplu, Paștele a fost pe 20 aprilie în 2014 și pe 12 aprilie în 2015 (8 zile diferență). În 2012 a fost pe 15 aprilie, anul următor, pe 5 mai (20 de zile calendaristice diferență).
Paștele, Postul Mare și Bizanțul
Când mergem la slujba de Înviere suntem martorii unor momente speciale, cum ar fi cel în care suntem invitați să luăm Lumină și cel în care toată lumea cântă „Hristos a Înviat!”. Aspectul actual slujbei de Paște vine de pe vremea Imperiului Bizantin, unde – în urmă cu un mileniu (la Constantinopole) – tipicul slujbei de Paște a căpătat o formă destul de apropiată de ceea ce știm acum. Acest ceremonial bizantin a fost preluat și de domnitorii munteni și moldoveni, cu câteva secole în urmă, fiind ținute inclusiv procesiuni, dar și ritualul spălării picioarelor.
La români, pe vremuri, primul semn clar că se apropie marea sărbătoare era Postul Paștelui, căruia i se mai spune Postul Mare, fiindcă este cel mai lung din an, având 48 de zile (șapte săptămâni). În 2024, postul Paștelui a început pe 18 martie. Este și cel mai aspru din punct de vedere alimentar și amintește de postul de patruzeci de zile ținut de Isus înainte de începerea activității Sale.