„Inspectoratul Regional Jandarmi Timişoara raportează: Astăzi 26 Noembrie 1938, ora 21.35, pe când în sala teatrului comunal din Timişoara juca o trupă evreească, s’au aruncat dela galerie două bombe jos la parter. Sala fiind arhiplină, tot cu populaţie evreească, bombele au făcut multe victime. Până în prezent sunt 3 morţi şi circa 30 de răniţi. Autorii n-au fost descoperiţi. Cercetările sunt în curs. În oraş linişte.” (ACNSAS, D 11819, f. 3.)
Aşa suna una dintre primele note ale jandarmeriei din Timişoara, trimisă Direcţiei Generale a Poliţiei în seara zilei de 26 noiembrie 1938. Alte informaţii legate de atentatul comis de persoane încă neidintificate erau cuprinse mai tîrziu în alte radiotelegrame şi rapoarte trimise superiorilor din Bucureşti. În urma cercetărilor, efectuate în următoarele zile, autorităţile au întocmit o listă cu numele celor patru persoane decedate şi cu numele persoaneler rănite după atentat. Orice informaţie despre atacul din Timişoara a fost suprimată de către cenzură, aşa că publicul din România nu a aflat nimic despre ceea ce s-a întîmplat.
Turneul trupei de teatru din care a făcut parte şi vedeta Sidy Thal (născută în 1912 la Cernăuţi unde a şi murit în 1983) fusese anunţat în ziarul din Cluj „Uj Keleti”. Între 18 noiembrie şi 8 decembrie 1938 erau programte spectacole la Tîrgu-Mureş (18.11.), Cluj (19.11.), Bistriţa (20.11.), Dej (22.11.), Baia Mare (23. 11.), Carei (24.11.) Timişoara (pe 26, 27 şi 28 noiembrie), apoi Lugoj (29.11.), Arad 30. 11, şi 1. 12.), Oradea (3-4 12.), Cluj (5.12.), Tîrgu Mureş (6.12.), Reghin (7.12.) şi Braşov (8.12.)
Turneul a fost întrerupt în seara zilei de 26 noiembrie, după atentatul comis de legionarul Ghedeon Ferdinand, lăcătuş la depoul C.F.R. din Timişoara, etnic german din Banat, convertit la ortodoxie.
La 50 de ani după atentat, Horia Sima îi elogiază pe teroriştii timişoreni
Într-o broşură, apărută în 1988 la Madrid, redactată de Marin Bărbulescu, intitulată „Centrul Studenţesc Legionar Timişoara. Mărturii pentru istorie” nu se aminteşte nimic despre seria atentatelor sîngeroase comise de legionari în 1938. În prefaţa broşurii, semnată de liderul gardist, Horia Sima, acesta îi elogiază pe studenţii legionari de la Politehnica din Timişoara. La loc de cinste sînt nominalizaţi în broşură şi unii dintre cei implicaţi în organizarea atentatului. Acolo apare şi numele lui Ghedeon Ferdinand. Nu se ştie ce s-a întîmplat cu el după ce a fost depistat şi arestat. (Detalii despre atentat în documentarul RFI din noiembrie 2021, aici, aici şi aici.)
Cu prilejul aniversării a 85 de ani de la atentatul din Timişoara, a fost dezvelită o placă de marmură, amplasată pe clădirea teatrului din oraş. Ea aminteşte de ceea ce s-a întîmplat pe data de 26 noiembrie 1938. Instalarea plăcii a fost suţinută de Primăria oraşului, iar primarul, Dominic Fritz, a fost prezent la ceremonia de dezvelire.
Cu prilejul aniversării atentatului, Primăriei din Timişoara i-a fost trimisă astăzi o petiţie, lansată pe 25 mai a.c. de către Valentin Cernat, Ovidiu Pop şi Arnold Schlachter. Într-un comunicat de presă, cei trei iniţiatori afirmă că apelul lor „constituie un semnal de alarmă asupra mișcării de extremă dreapta care devine din nou o problemă în spațiul public ca și în anii `30 ai secolului trecut.