De altfel, raportul „Tax Institute” se referă la modificările fiscale apărute în perioada 2015-2023, respectiv de la intrarea în vigoare a așa-numitului nou Cod Fiscal, la începutul anului 2016, și până la acest moment, în care se vorbește despre adoptarea unui pachet de măsuri fiscale.
Autorii precizează că analiza ia în calcul atât efectele măsurilor fiscale asupra bugetului, cât și impactul pozitiv generat în economie. De multe ori, interesele bugetului pot părea contradictorii cu cele ale contribuabililor, care, în principiu, doresc să plătească impozite și taxe cât mai reduse.
Cu toate acestea, studiul experților de la „Tax Institute” încearcă să realizeze un echilibru între nevoia de bani a bugetului și dorința contribuabililor de a plăti sume cât mai mici către buget. Astfel, autorii analizei dau câteva exemple: sunt considerate măsuri fiscale proaste sau foarte proaste cele care introduc un tratament preferențial pentru unele sectoare economice. Scutirile de la plată sau impozitele foarte mici scad veniturile bugetare și, în același timp, sunt o concurență incorectă pentru alte domenii din economie.
Totodată, autorii analizei precizează că, de exemplu, scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost considerată o măsură bună chiar dacă pe termen scurt duce la o scădere a veniturilor bugetare. Dar, prin stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă, prevederea fiscală poate aduce mai mulți bani la buget, pe termen mediu și lung.
Această abordare este esențială pentru a înțelege că este nevoie de unități de măsură mai complexe cu care să judecăm deciziile fiscale, nu doar reducerea taxelor sau impozitelor pentru anumite companii sau persoane fizice. De altfel, în urmă cu câțiva ani, înțelegând pericolul pe care îl vedem astăzi, reprezentanți ai mediului de afaceri cereau să nu mai scadă taxele sau impozitele.
Analiza arată o serie de elemente cantitative privind legislația fiscală, din ultimii șapte ani: noul Cod Fiscal a fost modificat prin 107 legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, ceea ce a însemnat că au fost aduse 554 de modificări ale prevederilor legislative.
Pentru a avea o imagine asupra gradului mare de schimbări, să adăugăm că noul Cod Fiscal avea la intrarea în vigoare, în data de 1 ianuarie 2016, un număr de 2.382 de alineate. Dintre acestea, au fost modificate 580 de alineate, iar alte 336 au fost abrogate. În plus, au fost adăugate 739 de alineate noi, ceea ce face ca actualul Cod Fiscal să aibă 2.785 de alineate, mai multe decât erau în legea inițială. Autorii studiului arată că au fost și 42 de alineate nou introduse, care, însă, au fost abrogate în următoarea perioadă, ceea ce pune în discuție adoptarea legislației fără o analiză solidă și fără studii de impact.
În ceea ce privește capitolele de venituri bugetare, analiza arată că scăderea colectării de impozit pe profit, ca pondere în produsul intern brut, în perioada 2016-2020, este cauzată de introducerea impozitului specific pentru sectorul de hoteluri și restaurante, creșterii plafonului pentru microîntreprinderi și evoluției economiei în perioada pandemiei. Însă, scăderea veniturilor din impozitul pe profit nu este compensată de creșterea veniturilor bugetare din plata impozitului de către microîntreprinderi.