Publicitate
Citiți continuarea
BNR a cheltuit, luni, două miliarde de euro în încercarea de a menține cursul euro/leu. Semnalul este cât se poate de îngrijorător, comentează la RFI analistul financiar Aurelian Dochia.
A.D: O anumită instabilitate și îngrijorare era de așteptat. Alegerile prezidențiale din România au fost cu peripeții încă din prima fază, din 2024. Multă lume, inclusiv analiști internaționali și mai ales piețele financiare internaționale, au privit cu îngrijorare evoluțiile de la noi. Și acum rezultatul alegerilor de duminică creează și ele o perioadă de incertitudine, pentru că cei doi candidați care se califică pentru faza a doua pot să fie plini de surprize din punct de vedere al piețelor financiare.
E adevărat că unul reprezintă o mai mare continuitate, în timp ce celălalt ar putea să fie o disrupție importantă pentru multe teme legate de economie, de orientări politice, de poziționare în Uniunea Europeană. Sunt multe surprize care pot să apară și evident că piețele financiare înregistrează cu îngrijorare lucrul acesta.
Mișcările sunt cele mai vizibile pe Bursa de Valori, care e foarte sensibilă. Au apărut mișcări și în piețele de datorii. Costul de împrumut pentru România a crescut tot ca reacție la prima fază a alegerilor. Și acum iată că aflăm că și Banca Națională a fost obligată să mențină stabilitatea cursului monedei naționale, cheltuind din rezerve o sumă destul de importantă pentru o perioadă atât de scurtă.
Tot ce putem să sperăm este că lucrurile vor tinde să se stabilizeze pe măsură ce se clarifică rezultatele la nivel politic. În primul rând, peste două săptămâni, cu faza a doua a alegerilor și apoi cu repoziționările și Coalițiile care se vor forma în Parlament și direcția pe care vom vedea că o imprimă noua conducere politică.
Rep: În ciuda eforturilor BNR, euro a depășit pragul de 5 lei. Cât mai poate interveni BNR?
A.D: BNR, la rezervele pe care le are, își poate permite să intervină încă. Pentru BNR important este, nu atât să mențină cu orice preț cursul la un anumit nivel, ci să nu dea impresia creării unei panici pe piață.
De obicei cam așa se întâmplă, piața tinde să reacționeze excesiv în anumite momente. Sunt convins că BNR încearcă să prevină astfel de excese.
Scăderea cursului în sine nu este îngrijorătoare. De altfel, chiar se discuta mult înainte de momentul actual de necesitatea ca leul să se devalorizeze, pentru că avem un deficit de balanță comercială foarte mare.
Cea mai clară corecție pentru asemenea deficit este deteriorarea cursului leului.
Rep: Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, spunea că nu sunt efecte economice, mai degrabă este vorba de un efect psihologic – trecerea euro de 5 lei. Așa este?
A.D: Fără îndoială. Este clar că tot ce se întâmplă este rezultatul îngrijorărilor și percepției de risc pe care o au investitorii la bursă sau pe piețele financiare, în piețele valutare, în piețele de obligațiuni. Toate aceste piețe au reacționat și reacția lor arată o creștere a nivelului de îngrijorare și, din păcate, a riscului.