Ar urma, în ordine, ca intenţii de vot: UDMR – 4,6%, SOS – 3,1%, Partidul Verde 2,7%, PMP – 1,7%, Pro România 1,5%, Forţa Dreptei 1%, REPER – 0.7%, Alt partid – 1,6%, potrivit sursei citate.
Jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul sondajului declară că în mod sigur ar merge la vot la alegerile parlamentare, iar aproape un sfert dintre respondenţi afirmă că în mod sigur nu ar merge să voteze.
Intenţia de a merge la vot a fost evaluată pe o scală de la 1 – sigur NU la 10 – sigur DA, întrebarea fiind: ”Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cât de sigur sunteţi că aţi merge să votaţi?”
Pe scala de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 23.7% dintre români au ales 1, 1.8% dintre români au ales 2, 1.7% au ales 3, 1.8% au ales 4, 6.8% au ales 5, 1.8% au ales 6, 2.7% au ales 7. 5.3% indică 8, 2.5% 9 şi 50.1% indică 10.
Ponderea celor care aleg nota 10 – sigur DA – este foarte mare în comparaţie cu prezenţa efectivă întregistrată la scrutinele anterioare, constată realizatorii sondajului.
Respondenţii care doar au optat pentru un partid din listă, indiferent dacă merg sau nu vot, fiind excluşi nehotărâţii, au exprimat următoarele opţiuni: PSD – 29,1%, AUR – 22,4%, PNL – 20,4%, USR – 11%, celelalte formaţiuni situându-se sub pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlament.
”INSCOP Research a decis să publice în mod transparent intenţia de vot raportată la două categorii distincte de respondenţi: aşa numiţii votanţi cei mai mobilizaţi, adică respondenţii care aleg un partid din listă, şi declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (37,8% din totalul eşantionului), respectiv respondenţii care aleg un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (63,8% din totalul eşantionului).
Ce constatăm din date este că PSD şi PNL obţin scoruri uşor mai bune pe votanţii foarte mobilizaţi, în timp ce AUR obţine scoruri mai bune pe votanţii care au o opţiune politică, indiferent de cât de mobilizaţi sunt. În acest moment nu putem vorbi despre tendinţe foarte clare de evoluţie/involuţie a intenţiei de vot”, explică directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac.
Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.