Citiți continuarea
Utilizând datele puse la dispoziție de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), oamenii de știință au ținut sub observație tendințele consumului de alcool în UE, Islanda, Norvegia și Ucraina în perioada cuprinsă între anii 2000 și 2019.
Deloc surprinzător, s-a constatat că factorii culturali și geografici influențează în mare măsură tiparele de consum de alcool ale europenilor, de-a lungul anilor înregistrându-se puține schimbări la nivelul acestora.
Publicat în revista științifică Addiction, studiul oferă o imagine cuprinzătoare a obiceiurilor continentale de consum de alcool, analizând totodată și impactul social și asupra sănătății.
Nu doar clișee
Stereotipurile precum cinele mediteraneene cu vin din belșug și întâlnirile spumoase din berăriile din Germania sunt cu totul adevărate. Berea neagră se menține încă în topul preferințelor în pub-urile irlandeze, vreme în care est-europenii continuă să socializeze cu plăcere când se întâlnesc să bea câteva pahare de băuturi spritoase aromate.
„Obiceiurile distincte de consum de alcool din Europa par să fie adânc înrădăcinate în cultură și, prin urmare, sunt greu de schimbat”, susține co-autorul studiului, Jurgen Rehm.
Din grupul marilor consumatori de vin fac parte Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Suedia. Deși înregistrează cel mai ridicat consum de vin, acestea au cea mai mică consumație totală de alcool datorită consumului moderat de bere și relativului dezinteres față de băuturile spirtoase.
În țările producătoare de vin, se servește în mod obișnuit un pahar de vin la masă, poate chiar și zilnic, însă în cantități moderate. Suedezii fac excepție de la regulă, preferând să deschidă o sticlă de băutură doar la ocazii speciale sau la sfârșit de săptămână, în loc să-l consume în mod regulat sau zilnic în timpul meselor.
În țările cu cel mai ridicat consum de vin s-a înregistrat cel mai scăzut număr de decese asociate cu consumul de alcool.
Țările vest-europene precum Germania, Austria și Belgia, precum și vecina lor din norc, Danemarca, s-au remarcat prin consumul ridicat de bere și apetitul moderat pentru băuturi spirtoase.
În rândul acestor țări, turismul a reprezentat un factor major care a influențat creșterea consumului de alcool.
Între timp, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia sunt țări care împărtășesc o dragoste comună atât pentru bere, cât și pentru băuturi spirtoase.
Însă liderii din topul clasamentului european al țărilor cu cel mai mare consum de alcool au fost Estonia, Letonia și Lituania. Aceste state baltice a înregistrat cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor, precum și cea mai mare prevalență a consumului excesiv de alcool.
În Estonia, Letonia și Lituania s-a înregistrat cea mai mare rată a deceselor cauzate de consumul de alcool din Europa.
Preocupări legate de sănătate
„Legătura dintre obiceiurile de consum de alcool și consecințele acestuia asupra sănătății a fost una izbitoare”, a declarat principala cercetătoare a studiului, Anna Koroyayev.
„În țările cu un consum mai ridicat de băuturi spirtoase, în special în afara meselor, există o probabilitate mai mare de a se confrunta cu consecințe mai semnificative pentru sănătate asociate consumului de alcool”.