Citiți continuarea
Supranumit „Mykonosul spaniol” pentru asemănarea cu celebra insulă grecească, acest cătun cu case albe împodobite cu flori a devenit de-a lungul anilor una dintre principalele atracții ale arhipelagului insulelor Baleare, o Mecca a turismului în Marea Mediterană.
O mană cerească pentru operatorii de turism, care pun accentul pe farmecul de „basm” al locului, creat de arhitectul catalan Francisco Barba Corsini, dar, în același timp, o mare sursă de iritare pentru locuitori.
„Toată lumea vrea să se fotografieze aici”, spune Oscar Monge, președintele asociației de proprietari din acest complex rezidențial privat construit în 1972. „Nu avem nimic împotriva turismului”, dar „uneori ne simțim ca la Disneyland”, oftează el.
În spatele lui, un panou îi îndeamnă pe vizitatori să fie „respectuoși” și „liniștiți”. „Le-am pus peste tot” pentru că „unii turiști murdăresc pereții pereți, invadează terasele” și chiar „deschid porțile din curțile oamenilor pentru a vedea cine locuiește înăuntru”, explică bărbatul de 50 de ani.
17,8 milioane de turiști anual
Pentru a reduce deranjul, localnicii au decis recent să restricționeze accesul pe străduțe între orele 11.00 și 20.00. Iar pe 15 august a.c., o soluție mai radicală va fi supusă votului rezidenților: interzicerea totală a vizitatorilor în sat.
În sat, această ofensivă este aprig dezbătută. „Restricțiile sunt un lucru bun, dar dacă închid complet satul, va fi un impact negativ asupra întreprinderilor”, spune Maria Neyla Ramirez, managerul restaurantului El Patio, care solicită „puțină flexibilitate”.
O opinie împărtășită de mulți turiști. Pentru „oamenii care locuiesc aici, înțeleg că este special. Dar, până la urmă, este vorba de turism (…) Ne place să vedem lucruri frumoase”, explică Jean-Marie Bassut, 66 de ani, din sud-vestul Franței.
Pentru Oscar Monge, aceste comentarii sunt legitime. Dar „nu putem primi autocare, autocare și iar autocare” de turiști care sosesc „fără nicio reglementare”, insistă managerul de coproprietate, care speră să sensibilizeze opinia publică.
Binibeca Vell, de fapt, nu este singura localitate afectată de turismul excesiv din arhipelag. Anul trecut, un număr record de 17,8 milioane de turiști străini și spanioli au vizitat insulele Baleare. Iar numărul de vizitatori va crește din nou în acest an.
„Insulele Baleare și-au atins limitele”, recunoștea la sfârșitul lunii mai președintele regiunii, Marga Prohens (de dreapta), afirmând că este necesar să se țină cont de „nefericirea socială” pentru a face turismul „compatibil cu viața locuitorilor”.
„Nu suntem de vânzare”
Mii de localnici din Baleare au ieșit pe străzi la sfârșitul lunii mai a.c.© JAIME REINA / AFPLa sfârșitul lunii mai, câteva mii de persoane au protestat pe cele trei insule principale ale arhipelagului (Mallorca, Menorca și Ibiza) pentru a cere măsuri mai eficiente împotriva turismului excesiv. Sloganul a fost: „Insulele noastre nu sunt de vânzare”.
Poluarea fonică, aglomerația rutieră și poluarea, dar mai ales prețurile locuințelor, care au crescut vertiginos în ultimii ani, sunt principalele probleme invocate cu insistență de demonstranți.
Ca răspuns la această exasperare, autoritățile au anunțat o serie de măsuri, printre care interzicerea vânzării de alcool în magazine după ora 21.30 și interzicerea consumului pe stradă (cu excepția teraselor barurilor) în mai multe orașe din Mallorca și Ibiza.