În România, discuția nu e nouă, după ce în presă au apărut mai multe anchete privind sumele de ordinul multor milioane de euro care ajung din conturile partidelor politice în cele ale unor redacții sau publicații online: așadar, cum putem identifica publicitatea politică?
Mai precis, cum putem ști mai clar dacă o informație care ne parvine în mediul online este un act de jurnalism onest sau are în spate o reclamă plătită? Nu a fost găsită o reglementare în România, dar poate noile reguli la nivel european vor face lumină. Problema este că, până la intrarea în vigoare va trebui să așteptăm cel puțin un an și jumătate.
Dar care sunt reglementările?
De exemplu, publicitatea politică va trebui să fie etichetată clar, pentru a le fi mai ușor cetățenilor, autorităților și jurnaliștilor să obțină informații despre cine finanțează un anunț, cât a plătit și de unde provine plătitorul.
Potrivit unul comunicat al Parlamentului European, la insistențele acestei instituții, în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a normelor, Comisia va înființa un depozit accesibil publicului, care să stocheze toate reclamele politice online și informațiile conexe, timp de până la șapte ani.
Pentru a limita intervenția sponsorilor din afara UE în procesele democratice europene, a fost inclusă o interdicție pentru entitățile din țări terțe de a sponsoriza publicitate politică în UE într-o perioadă de trei luni înainte de alegeri sau referendum.
Conform acordului, pot fi utilizate numai datele personale furnizate în mod explicit de utilizatori în scopul publicității politice. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să primiți reclame politice online dacă nu ați fost consultat în prealabil și nu v-ați exprimat acordul – ceea ce nu se întâmplă astăzi.
De asemenea, sunt interzise reclamele politice bazate pe utilizarea unor categorii speciale de date cu caracter personal (de exemplu, legate de etnie, religie, orientare sexuală). Parlamentul a introdus și interzicerea utilizării datelor minorilor.
Regulile convenite privesc doar reclamele politice remunerate. Opiniile personale, opiniile politice, cum ar fi orice conținut jurnalistic nesponsorizat sau comunicările privind organizarea alegerilor (de exemplu, anunțurile candidaților sau promovarea participării) din surse oficiale naționale sau UE nu sunt afectate de aceste reglementări.
În caz de încălcare a reglementărilor, în conformitate cu Legea privind serviciile digitale, sancțiunile pot ajunge până la 6% din venitul anual sau cifra de afaceri a unui furnizor de reclame.
Consiliul și Parlamentul trebuie acum să adopte în mod oficial acordul, iar regulile se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica