Citiți continuarea
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, spune la RFI că datele din sondaj ar trebui să pună partidele pe gânduri: ”Ar trebui în primul rând să înțelegem că e o destul de mare inadecvare în vocabularul politic pe care-l folosim noi, analiști, comentatori, jurnaliști, politicieni și evident atunci când comunicăm populației. Pe de o parte, este clar că fie românii nu înțeleg ce înseamnă stânga, ce înseamnă dreapta, fie nu se identifică într-o zonă sau alta, fie pur și simplu există o disonanță foarte mare între discursul politic, asumat de stânga sau de dreapta și acțiunea politică de stânga sau de dreapta și din acest motiv cea mai mare parte a românilor nu pun mare preț pe aceste concepte, pe aceste diferențieri”.
El atrage atenția că ”sunt o grămadă de erori pe care le facem atunci când încercăm să facem niște predicții și spunem: întotdeauna, în România va câștiga un președinte de dreapta. Ce înseamnă un președinte de dreapta? Nu știu, poate întotdeauna, în România va câștiga un președinte non-PSD. Asta ar însemna o clarificare”.
Trăim într-o nouă eră
Atunci cum votează românii, dacă nu înțeleg ce înseamnă stânga sau dreapta? Remus Ștefureac spune că ”oamenii nici nu percep aceste partide ca fiind de stânga sau de dreapta, pentru că nu înțeleg ce înseamnă. Noi am publicat în această cercetare inclusiv părerile votanților partidelor, votanți PSD, votanți PNL, votanți USR, votanți AUR și vedem cifre surprinzătoare. Minim 40% din votanții PSD se declară nici de stânga, nici de dreapta”.
Directorul INSCOP precizează că ”dacă analizăm acțiunile partidelor politice, în acest caz PSD sau PNL, vom vedea că nu întotdeauna au fost de stânga sau de dreapta, cu excepția unor mari politici, eu știu, cotă unică și un discurs în zona PSD de cotă progresivă de impozitare, dar neasumat în acțiune politică, nu prea am văzut mari diferențe în modul în care au guvernat partidele care și-au asumat o anumită ideologie”.
Remus Ștefureac crede că ”mai poate exista o explicație. Poate că cei care spun că nu sunt nici de stânga, nici de dreapta înțeleg ce înseamnă aceste concepte, însă trăim într-o nouă eră, în care e o tendință generală, pe care o observăm și în Europa occidentală și în SUA, în care oamenii se mută mai la centru puțin, adică nu se mai duc spre o polarizare ideologică foarte clară, ci asumă mai degrabă o identitate mai neutră, nu mă declar nici de stânga, nici de dreapta, mă interesează un partid care pragmatic îmi îndeplinește niște interese concrete”.
Descărcaţi aplicaţia RFI pentru a urmări actualitatea internaţională