Institutul european de statistică a publicat ieri tabloul de bord economic. Sunt prezentate date complete referitoare la deficitul bugetar, datoria publică, evoluția produsului intern brut și ponderea veniturilor și cheltuielilor bugetare în PIB, toate din ultimii patru ani.
Este important pentru că anii 2020-2023 au fost marcați de pandemie, de criza energetică și de războiul din Ucraina. Au fost evenimente cu totul neobișnuite și de aceea statistica ne oferă o imagine asupra evoluției economiei europene.
Astfel, la nivel general, Uniunea Europeană a avut o îmbunătățire a indicatorilor economici, în sensul că produsul intern brut a crescut în perioada 2020-2023 cu aproximativ 1.000 miliarde euro în fiecare an. În valoare nominală, PIB-ul Uniunii Europene a crescut de la 13.400, în anul 2020, la 16.900 miliarde euro, în anul 2023.
De asemenea, deficitul bugetar s-a redus de la 6,7% la 3,5% din PIB, iar datoria publică a urcat în termeni nominali, dar a scăzut ca raport din PIB de la 90% la 81,7% din PIB.
Identic stau lucrurile și în ceea ce privește zona euro. Adică, și în acest caz, ca și la nivelul Uniunii Europene, PIB-ul a crescut, deficitul bugetar a scăzut, iar datoria publică s-a redus ca raport din PIB. Aceste tendințe ne arată că economia europeană a început deja să ajusteze excesele bugetare cu care au venit criza sanitară, cea energetică sau războiul din Ucraina.
Dar, nu toate statele europene au reușit aceleași performanțe economice în ultimii patru ani. Bunăoară, Italia este în cea mai dezavantajoasă poziție dintre statele Uniunii Europene. În sensul că a încheiat anul 2023 cu cel mai mare deficit bugetar, de 7,4% din PIB și cu cea mai mare datorie publică, 137%, dacă nu punem la socoteală Grecia care se află într-o situație specială cu datoria publică începând cu criza financiară din anul 2008.
România este printre codașele Europei din multe puncte de vedere. De exemplu, deficitul bugetar de anul trecut, 6,6% din PIB, este al treilea ca mărime de la nivelul Uniunii Europene, după Italia și Ungaria.
De asemenea, datoria publică a crescut la 48,8% din PIB, ceea ce înseamnă că rămâne într-o zonă destul de redusă în raport de standardele europene, dar cu o creștere rapidă.
Tabloul de bord european ne oferă și date referitoare la o temă sensibilă pentru România. Este vorba despre veniturile bugetare ca procentaj din PIB. Adevărul este că, în mod tradițional, România are o problemă majoră cu nivelul veniturilor bugetare ca procentaj din PIB. O problemă pe care nu o poate rezolva de mai bine de două decenii.
Așadar, în anii 2020-2023, veniturile bugetului au fost între 32% și 33% din PIB, față de o medie europeană de aproximativ 46%. România a fost în ultimii ani pe penultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol, respectiv venituri bugetare ca procentaj din PIB, depășind doar Irlanda, o țară cu un sistem fiscal mai special, care se bazează pe înțelegerile dintre companii și fisc.
Anul 2023 nu a adus schimbări semnificative. În sensul că România își păstrează cifrele modeste, între 32% și 33% din PIB.