Aproape un sfert din populaţie a fost afectată de deprivare materială şi socială severă, iar numărul persoanelor sărace a fost de peste 4 milioane persoane, mai puţine cu 278.000 persoane faţă de anul 2021, potrivit Agerpres.
Avem cel mai mare număr de angajați, care chiar dacă lucrează trăiesc în săracie spune la RFI, sociologul Gelu Duminică.
Reporter: În 2022 unul din cinci români era afectat de sărăcie, potrivit datelor publicate de INS. E mult, e puțin?
Gelu Duminică: E puțin față de ceea ce aveam acum 20 de ani, e mult comparativ cu media europeană. Însă vorbim despre sărăcie extremă pentru că în risc de deprivare materială severă avem cam 40% din români. Asta înseamnă că aproximativ 40% din populația României este extrem de sensibilă la fluctuațiile de politici publice și de venituri generate de politica pe care Guvernul României o duce. Nu uitați că în România avem cel mai mare număr de angajați, care chiar dacă lucrează trăiesc în sărăcie. Asta înseamnă că, din păcate, faptul că lucrezi nu înseamnă că ieși din starea de sărăcie.
Rep: Să definim un pic termenul de sărăcie.
Gelu Duminică: Nu poți să îți asiguri subzistență și nu poți să îți asiguri coșul minim de subzistență. Ca să definim foarte simplu. Nu poți să îți asiguri costurile generate de sănătate. Nu poți să asiguri costurile de care ai nevoie pentru a oferi o educație de calitate.
Rep: Spuneați că stăm mai bine ca acum 20 de ani. Cam cât de bine comparativ?
Gelu Duminică: Am redus sărăcia extremă la jumătate. În anii 1990 – 2000 cam 40%-45% din populația României era în sărăcie severă. În momentul de față vorbim despre 20%. Totuși, dacă ne uităm la zonele geografice de unde vin acești oameni, o să vedem că sunt cam aceleași.
Rep: Care ar fi aceste zone?
Gelu Duminică: Cea mai săracă zonă din România, cel puțin ultima dată, era sud Oltenia. Nu vorbim despre Craiova, ci vorbim, spre exemplu, de Calafat, mai jos. De asemenea, vorbim și despre nord-est. Dar vorbim și despre anumite zone care sunt în zone poli de dezvoltare, dar sunt în zona limitrofă. Vă dau un exemplu. Noi suntem în zona București Ilfov, care la nivelul Produsului Intern Brut per capita este la nivelul Uniunii Europene, a celor mai bogate regiuni din Uniunea Europeană, însă, dacă ne ducem mai departe, în zona Ialomița, spre exemplu, o să vedem că acolo indicatorii de sărăcie sunt foarte prezenți, chiar dacă din punct de vedere geografic se află în proximitatea unei mari aglomerări urbane. De ce? Indicatorii de sărăcie sunt legați foarte mult de nivelul de instrucție și de dezvoltarea socio-economică a respectivei zone. O să vedem astfel că în aceste zone pe care le-am menționat mai devreme, instrucția școlară a resursei umane este una redusă, calificări profesionale în meserii solicitate de piața muncii sunt mai degrabă inexistente și investițiile în dezvoltarea socio-economică sunt foarte mici.
Rep: Asta era următoarea mea întrebare. Sunt pe bază de ocupație aceste cifre? Sunt mai afectați oameni cu anumite meserii, profesii?