Citiți continuarea
După terminarea pandemiei Covid, economiile țărilor europene au început să își revină, fiecare în ritmul său. Ungaria însă a rămas în urmă. Indicatorii macroeconomici sunt în scădere continuă: în acest moment țara este în recesiune tehnică iar natalitatea este cea mai scăzută din toate timpurile, după mai mulți ani de alocații generoase pentru încurajarea nașterilor. Deficitul bugetar crește în ciuda taxelor suplimentare impuse sectorului bancar, comercial și de telecomunicații. Construcția de locuințe noi stagnează, iar cursul monedei naționale se depreciază continuu, trecând pragul psihologic de 400 de forinți pe euro.
Și mai dureroasă pare evoluția indicatorului nivelului de trai, PIB-ul pe cap de locuitor. Deși nu era o competiție declarată, Ungaria se considera mereu peste nivelul de trai și puterea de cumpărare din România. Acest lucru s-a schimbat în urmă cu un an, când cifrele publicate de Eurostat arătau un PIB de cap de locuitor nu cu mult, dar mai mare în România decât în Ungaria. În plus, ritmul creșterii economice era la fel mai ridicat în România.
O lovitură de imagine puternică pentru guvernul Orban, aflat la putere de 12 de ani, foarte sensibil la orice evoluție care ar arăta altceva decât un guvern ca un bolid care depășește în curbă toți concurenții, adică țările regiunii, o comparație folosită chiar de Viktor Orban în urmă cu câțiva ani. Gaz peste foc, Marcel Ciolacu a preluat imediat informația și a anunțat grăbit că după ce a depășit Ungaria, România poate ajunge din urmă și Polonia.
În acest context a venit ora interpelărilor luni în Parlamentul ungar, când premierul Viktor Orban a fost tras la răspundere de deputați de opoziție pentru randamentul slab al economiei. Președintele Partidului Socialist, Imre Komjáthi l-a întrebat pe premier ce părere are despre datele Oficiului Național de Statistică, potrivit cărora natalitatea a scăzut cu 10% în ultima perioadă, scade numărul căsătoriilor și se adâncește sărăcia.
Orban a răspuns că guvernul său se luptă să scoată țara din groapa în care a împins-o pachetul de stabilizare a guvernului socialist. Pachetul de măsuri la care a făcut referire premierul a fost adoptat în 1995, în urmă cu 29 de ani, într-o perioadă de instabilitate. Komjáthi a revenit cu noi date, respectiv că majoritatea maghiarilor nu au bani de subzistență pentru mai mult de o lună și mulți își fac cumpărăturile în țările vecine, pentru că acolo prețurile sunt mai accesibile. Cu un zâmbet sarcastic, Viktor Orban a răspuns:
”Pentru cei care cred că românii ne depășesc, le recomand să se mute acolo. Și când se întorc, să discutăm ce au văzut acolo. Și dacă credeți în continuare că în România viața e mai bună, vă stau la dispoziție pentru o dezbatere în Parlament.”
Se pare că Orban a fost foarte mulțumit de răspunsul dat, pentru că mai târziu l-a postat și pe pagina sa de pe rețelele de socializare.
Deatlfel nu Orban este singurul prim-ministru care trimite oamenii să se mute în țările unde cred că lucrurile merg mai bine.