Aflat de un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va pune marţi mâna pe un exemplar al Constituţiei şi va începe un nou mandat de şase ani ca preşedinte care exercită o putere extraordinară, cu semne clare de autoritarism, în plin război de agresiune împotriva Ucrainei şi având relaţiile cu Occidentul mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţarea nucleară.
De când a devenit preşedinte interimar, în ultima zi a anului 1999, Putin a modelat Rusia transformând-o într-un monolit de putere – a zdrobit opoziţia politică, a alungat din ţară jurnaliştii cu opinii independente şi a promovat un devotament tot mai mare faţă de „valorile tradiţionale”, marginalizând multe persoane din societate, relatează The Associated Press, conform News.ro.
Influenţa sa este atât de dominantă, încât alţi oficiali nu au putut decât să stea supuşi pe margine în timp ce el a lansat un război în Ucraina, în ciuda faptului că era de aşteptat că invazia să aducă un oprobriu internaţional şi sancţiuni economice dure, precum şi un preţ uman mare pentru Rusia, prin vieţile pierdute ale soldaţilor săi.
Cu un asemenea nivel de putere, ce va face Putin în următorul său mandat este o întrebare descurajantă atât acasă, cât şi în străinătate, notează AP.
Frontul din Ucraina
Războiul din Ucraina, unde Rusia obţine câştiguri tot mai multe, deşi nu consistente, pe câmpul de luptă este principala preocupare, iar Putin nu dă semne că ar schimba cursul.
„Războiul din Ucraina este în centrul proiectului său politic actual şi nu văd nimic care să sugereze că acest lucru se va schimba. Iar asta afectează orice altceva”, a declarat, într-un interviu acordat The Associated Press, Brian Taylor, profesor la Universitatea Syracuse şi autor al cărţii „Codul putinismului”.
În discursul său privind starea naţiunii din februarie, Putin a promis să îndeplinească obiectivele Moscovei în Ucraina şi să facă tot ce este necesar pentru „a apăra suveranitatea şi securitatea cetăţenilor” ruşi. El a afirmat că armata rusă a „dobândit o experienţă de luptă uriaşă” şi că „deţine ferm iniţiativa şi desfăşoară ofensive într-o serie de sectoare”.
Acest lucru se va face cu cheltuieli uriaşe, ceea ce s-ar putea să absoarbă banii disponibili pentru proiecte şi reforme interne extinse în domeniul educaţiei, al asistenţei sociale şi al luptei împotriva sărăciei, pe care Putin le-a detaliat în mare parte a discursului său de două ore. Taylor crede că astfel de proiecte au fost incluse în discurs mai mult pentru spectacol decât pentru a indica intenţia reală de a le pune în aplicare.
„Putin se gândeşte la el însuşi în termenii istorici măreţi ai pământurilor ruseşti, readucând Ucraina acolo unde îi este locul, are acest gen de idei. Şi cred că acestea prevalează asupra oricărui fel de programe de tip socio-economic”, spune profesorul.
Va extinde Putin războiul în Europa?
Dacă războiul nu se va încheia cu o înfrângere totală pentru niciuna dintre părţi, Rusia păstrând o parte din teritoriile pe care le-a capturat deja, ţările europene se tem că Putin ar putea fi încurajat spre o nouă aventură militară în ţările baltice sau în Polonia.