Citiți continuarea
Sunt ucrainenii care s-au decis să transforme municipiul Iași în acasă. Cele mai multe familii refugiate din Ucraina la Iași însă speră la un final al conflictului.
Care sunt problemele actuale pe care le întâmpină? RFI România i-a adresat această întrebare coordonatorului programului Salvați Copiii – Ucraina, zona Iași, Ioana Victor.
Aș putea să pornesc, practic, de la principala problemă. În continuare e cea legată de bariera lingvistică. E un parcurs greu în comunicare, în comunicarea în limba română. Și atunci următoarele cele mai mari probleme sunt la accesarea serviciilor medicale.
Aici sunt foarte multe solicitări când vine vorba de a comunica cu un medic de familie, cu un medic specialist. Pentru că nu reușesc să aibă același limbaj. Nu reușesc să aibă un limbaj comun. Nici în limba engleză nu pot comunica foarte bine. Apoi, în continuare, persistă problema în ce privește integrarea școlară a copiilor. Și tot de la bariera lingvistică pornește lucrul acesta.
Pentru că e foarte greu, în calitatea de elev pe care trebuie să o aibă acum, sau pe care inspectoratul școlar o impune, să facă față orelor de curs. Pentru că, din nou, comunicarea este în limba română și ei nu comunică foarte bine. Au nevoie de ore de limba română la o intensitate crescută, de frecvență săptămânală, de participare și așa mai departe.
Acum dacă mă refer la întreaga familie e o problemă în integrare pe piața muncii. Locurile de muncă nu sunt, în continuare, disponibile conform pregătirii lor cu care vin din Ucraina. Și faptul că nu pot comunica cu angajatorul în limba română sau în limba engleză înseamnă că nu au acces la un loc de muncă stabil, la un loc de muncă încadrat în normele legale. Cu contract de muncă, cu normă de muncă și așa mai departe.
Și atunci ce fac? Lucrează la negru?
Au fost tot felul de situații în care nu au avut contract. Au lucrat fără să aibă un contract de muncă încheiat. Zilieri.
Vorbind de bariera lingvistică… Au trecut aproape trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina. Aveți cazuri de familii care au învățat limba română și s-au integrat?
Da, sunt cazuri. Dar raportat la numărul de persoane din Ucraina care rămân în Iași sau de numărul de persoane care tranzitează zona noastră este un număr foarte mic de familii care au reușit.
Vorbeați de necesitatea unor ore intensive de limba română pentru elevii din Ucraina….
La nivel de comunitate, această oportunitate există. Sunt în continuare ONG-uri care susțin cursuri de limba română pentru copiii și pentru adulții din Ucraina. Este Inspectoratul Școlar Județean care pune la dispoziție cursuri de limba română pentru această comunitate de ucraineni. E important și interesul lor pentru tema asta, pentru a învăța limba română. Interesul e scăzut tocmai pentru că speranța lor mare este de a se reîntoarce în Ucraina, de a nu rămâne aici pe un timp îndelungat. Asta e speranța lor.
E un număr foarte mic de persoane care își propune să locuiească aici.