Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) ar putea lua sâmbătă decizia în procesul intentat României de către Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Miza acestui verdict sunt despăgubirile de circa 2 miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, care a vorbit joi despre această posibilitate, a evitat să răspundă cum va plăti statul român despăgubiri de două miliarde de dolari, el spunând că, după comunicarea deciziei, între cele două părți va fi stabilit un „calendar de despăgubire”.
PSD și Dacian Cioloș se acuză reciproc
România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană și, în timp ce președintele Klaus Iohannis s-a declarat „convins că Guvernul și-a luat măsuri de precauție”, premierul Marcel Ciolacu a susținut că s-a „obișnuit să achite notele de plată pentru toate tâmpeniile făcute de alții” și că după decizia tribunalului va face publice toate documentele care să arate cine a greșit în această speță.
În ultima săptămână PSD și fostul premier Dacian Cioloș s-au acuzat reciproc în acest caz.
PSD susține „categoric”, într-un comunicat, că fostul premier Dacian Cioloş ar fi „principalul vinovat pentru situaţia critică în care se află România în litigiul cu firma care deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană”.
CITEȘTE ȘI: Dacian Cioloș îl amenință cu dosar penal pe premier: Victor Ponta manevrează din umbra lui Marcel Ciolacu dosarul Roșia Montană / „Solicitare oficială” către Ciolacu
Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO și în patrimoniul mondial în pericol în vara anului 2021
Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în vara anului 2021, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.
UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, la patru ani de când fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș, Corina Șuteu, a depus dosarul (4 ianuarie 2017).
Libertatea a publicat atunci documente din care rezultă că fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.
Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.
Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scria agenția EFE.