Adrian Negrescu spune ce mesaj transmite de fapt delegația FMI: ”Aș putea face o paralelă cu o situație medicală: operația a reușit, pacientul e la Terapie Intensivă, nu știm dacă scapă. Cam așa ar trebui să fie privită concluzia acestei misiuni a FMI, pentru că FMI-ul ne spune pe de o parte că reușim, într-adevăr, să adunăm mai mulți bani din economie și ăsta este meritul sectorului privat, ne spune totodată cheltuielile statului cresc și cresc cu 14% după primele opt luni, deci continuăm să cheltuim mai mult decât încasăm din taxe, impozite și veniturile fiscale și că într-adevăr, situația bugetară e în continuare dificilă. Economia suferă, economia a încetinit semnificativ, iar măsurile astea de austeritate pentru sectorul privat, adică aceste creșteri de taxe care ne vor afecta viața tuturor vor aduce efecte pozitive, dar și negative. Într-o primă fază, vor crește încasările statului, dar pe termen mediu și lung, vor duce din păcate la scăderea încasărilor la bugetul de stat, iar din această perspectivă, e nevoie de noi măsuri fiscale”.
Un acord cu FMI?Analistul economic crede că România ar putea ajunge în situația de a avea nevoie de un acord cu FMI: ”Autoritățile ar trebui să ia în calcul ce spune Fondul, pentru că FMI-ul reprezintă o plasă de salvare pentru România. Dacă noi nu vom aduna mai mulți bani din economie, în așa fel încât să acoperim necesarul de finanțare pentru 2024, s-ar putea să apelăm la FMI, la un împrumut de 20-30 de miliarde de euro, pentru a putea să ținem economia pe linia de plutire, să ținem statul pe linia de plutire, în condițiile în care provocările financiare vor fi majore. De la 1 ianuarie ar trebui să crească pensiile, e nevoie de 16 miliarde de lei, bani pe care statul nu-i are, mai e nevoie de creșterea salariilor, mai ales la profesori, că le-am promis acest lucru, după ce au făcut grevă, nu s-au respectat aceste promisiuni. Mai sunt tot felul de cheltuieli care din punctul meu de vedere sunt în aer în momentul de față, o sumă de vreo 50 de miliarde de lei, pe care bugetul nu o are, iar sursa alternativă este FMI. Cred că vom ajunge din păcate la un acord cu FMI, cu aplicare din 2024 și cu măsuri coercitive, cu măsuri de reformă dure imediat după alegeri, adică de la 1 ianuarie 2025”.